Unii scolari vin la consultatie pentru ca dificultatile lor scolare duc la suspectarea unor
tulburari vizuale. Bilantul lor general si ocular este normal, considerind
dislexia ca o forma particulara de agnozie vizuala izolata.
S-a confirmat natura corticala a leziunilor care sint la originea dislexiei; mai poate fi utilizat termenul de cecitate rbala congenitala. Dislexia este o tulburare specifica de in vatare a limbii scrise (learning disability sau language di-sability).
Dificultatea persistenta ;ipare la invatarea cititului, uneori se adauga si dificultatea calculului matematic.
De retinut ca acesti copii dislexiei sint de inteligenta normala, fara tulburari senzoriale si fara tulburari psihologice preexistente acestui esec scolar.
Dilexia nu este fixa, ea modifieindu-se in cursul dezvoltarii copilului.
Caracteristic dislexiei sint confuziile auditi, vizuale si deficientele de memorie. Dislexicul da impresia ca nu de.
Dislcxicul este un elev neatent. Nu numai ca are greutati in a dea si intelege corect, dar el si uita foarte repede ceea ce de sau intelege, explicand si dificultatea la copiere. invata mai greu texte pe dinafara, la fel si la inmultirii, care trebuie fara incetare repetata.
Frecnta dislexiei variaza dupa intensitatea tulburarilor avute in dere, intre 3 si 15% (unii autori dau pina la 15%).
Este vorba de ereditate cu transmitere poligenica multifac-toriala neeliminind influenta pe care o pot aa factorii socioculturali si pedagogici.
Se descrie existenta unor miscari anormale ale ochilor in timpul lecturii la dislexic.
Numarul stingacilor la dislexiei este relativ crescut fata de nondislexici, aceasta prin dominanta hemisferica stinga imperfecta.
Se sustine corelatia statistica dintre stingaci, dislexiei si maladiile autoimune, explicabile printr-o sensibilitate crescuta a fetusului la testosteron. El actioneaza pe dezvoltarea emisferei drepte in dependenta de stinga. S-a silit legatura intre dislexie si cromozomii 15 care contine gena ce intervine in formarea testiculelor si in reactiile imunitare. In cursul vietii fetale migratia celulara spre
cortex este perturbata de un conflict imunologic :
anticorpi materni antreneaza leziuni corti-cale minime. O predispozitie genetica la maladii autoimune ar fi la originea acestui conflict.
Creierul fetitelor se dezvolta mai repede decit cel al baietilor trecind mai repede peste stadiul critic al migratiei celulare si explicind atingerea mai frecnta a baietilor.
Dificultatile limbajului scris duce la suspectarea unei tulburari vizuale. Examenul oftalmologie la acesti copii este intotdeauna normal.
Strabismul cu ambliopie nu este mai frecnt la dislexici. Oftalmologul, cunoscind alexia si agnozia vizuala va intelege usor dislexia. Toti dislexicii vin la un moment dat sa consulte oftalmologul, care trebuie sa stie sa suspecteze o tulburare de invatare a limbajului scris, sa o explice la parinti, la invatatori, sa disculpe parintii, copilul, sa-i orienteze la un ortofonist, la un pediatru sau pedopsihiatru competent, sa-i puna in garda impotriva unei psihiatrizari abuzi, mai ales daca ea este singura terapeutica reeducationala intreprinsa. Dislexicul este inteligent, deseori dotat cu un spirit creativ ; Rodin, Andersen, Edison, Einstein erau dislexici.
Mediul cultural, educatia specializata trebuie sa aiba ca scop sa educe, sa intareasca creierul, cu scopul de a rela talentele si nu de a suscita dificultatile.
Este mai usor sa schimbi cultura anturajului sau mediul educativ decit sa schimbi creierul.
Este de cea mai mare importanta sa recunoastem cauza si riila natura a acestei dificultati de invatare a cititului, pe care o dodesc unii copii ; de altfel ei pot sa fie din nefericire considerati ca imbecili sau incorigibili si sa fie pusi alaturi de acestia sau sa fie pedepsiti pentru o deficienta de care ei nu sint cu nimic responsabili.
