n monoterapie
Studii controlate placeboIn 3 studii controlate placebo cu relinida in doze de 0,5-4 mg de 3 ori pe zi, s-a obsert reducerea cu 0,24-2,1% a hemoglobinei glicate Ale, cu 61 mg% a
glicemiei bazale si cu 104 mg% a celei postprandiale [15-l7]. Raspunsul terapeutic maxim s-a obtinut la pacienti fara tratament farmacologic anterior. O reducere similara a glicemiei postprandiale, dar cu un efect mai redus asupra Ale (-0,5 pana la -0,8%), au fost obtinute in studiile controlate placebo in care s-a utilizat nateglinida (120 mg de 3 ori pe zi) [18-21].Intr-un studiu ce a at direct cele doua glinide [22], relinida a fost superioara nateglinidei din punct de vedere al efectului asupra glicemici bazale (-57,6 mg/dl vs. -l8 mg/dl) si asupra HbAlc (-l,57% vs. -l,04%).
Studii ative cu sulfonilureice Glibenclamid
In 3 studii in care relinida a fost ata cu glibenclamidul, efectele asupra hemoglobinei glicatc au fost similare [23-25]. In unul din aceste studii doar glibenclamidul a redus glicemia bazala [23], in celelalte doua efectele pe glicemia bazala au fost similare [24, 25], in doua dintre studii [23, 24] s-a constatat scaderea semnificati a glicemiei postprandiale numai la grupul tratat cu relinida (lorile glicemiei postprandiale la finalul studiului fiind de 12,2 Aħ 0,2 mmol/1 vs. 13,1 Aħ 0,2 mmol/1 la grupul tratat cu glibenclamid). Glicemia medie zilnica a scazut semnificativ la grupul tratat cu relinida fata de cel tratat cu glibenclamid (11,2 Aħ 0,1 vs. 11,7 Aħ 0,1 mmol/1) [24]. Valorile insulinemiei plasmatice au fost similare la cele doua grupe de tratament [24, 25], intr-un singur studiu demonstrandu-se o scadere semnificati a insulinemiei bazale la grupul tratat cu relinida [23].
Intr-un studiu ce a at nateglinida cu glibenclamidul si cu placebo [26]. glibenclamidul a fost mai eficient asupra reducerii glicemiei bazale (-2,9 vs. -l.0 mmol/1), in timp ce nateglinida a redus mai eficient hiperglicemia postprandiala (exprimata prin aria de sub curba -4.94 vs. -2.71 mmol » h/l).
Aceste rezultate au fost confirmate si intr-un studiu cross-over ativ cu glibenclamidul in care ameliorarea hiperglicemici postprandiale s-a datorat refacerii fazei precoce de secretie a insulinei de catre nateglinida [27].
Glinie pirid
Relinida a fost ata cu glimepiridul intr-un studiu de 3 iuni pe 14 pacienti cu
diabet zaharat tip 2 netratati anterior farmacologic [28]; raspunsul insulinosecretor precoce si tardiv in timpul unui clamp hiperglicemic a fost mai accentuat la relinida decat la glimepirid, administrarea relinidei producand un control mai bun al glicemiilor postprandiale. Intr-un studiu cu durata de un an care a at relinida cu glimepirid [29], s-au obsert reduceri similare ale A1 c (-l,2% vs -l,1 %) si ale glicemiei bazale (-3 8 mg/dl vs -48 mg/dl), dar cu o reducere semnificativ mai mare a glicemiei postprandiale la grupul cu relinida (-46 mg/dl vs -21 mg/dl).
Glipizid
Glipizidul a fost at cu relinida, glibenclamidul si placebo la subiecti sanatosi si la pacienti cu
diabet zaharat tip 2. Relinida si glipizidul au avut efecte similare asupra fazei precoce de secretie a insulinei si asupra glicemiei postprandialc, efectele fiind semnificativ mai bune decat ale glibenclamidului [30], intr-un alt studiu cu durata de 1 an, relinida (0,5-4 mg de 3 ori pe zi) a condus la obtinerea unor nivele ale Ale si glicemic bazala mai sile decat glipizidul (5-l5 mg/zi), sugerand ca relinida ar putea avea un efect proiectiv asupra functiei beta-celulare [31].
in terapie asociata Asocierea cu metforminIntr-un studiu pe 83 de pacienti necontrolati cu monoterapie cu metformin, s-a demonstrat o ameliorare sinergica a echilibrului glicemic la grupul tratat cu asocierea metformin-relinida ativ cu grupurile tratate cu monoterapie (metformin, respectiv relinida). HbAlc a scazut cu 1%, iar glicemia bazala cu 35 mg% fata de grupurile cu monoterapie [32].
Natcglinida (60 mg sau 120 mg de 3 ori/zi) in combinatie cu metforminul, a redus Ale cu 0,36, respectiv 0,51% [33], intr-un alt trial clinic ce a at nateglinida, metforminul si combinatia acestora vs placcbo [34], nateglinida a fost mai putin eficienta decat metforminul in reducerea Ale (0,5% vs 0,8%), dar cele doua medicamente au avut un efect aditiv de reducere a glicemiei bazale si a Ale (-l,4%). Reducerea Ale prin utilizarea asocierii nateglinida-metformin a fost de 1,6% la subgrupul de pacienti fara tratament farmacologic anterior [35].Intr-un studiu pe 2 ani care a at terapia combinata nateglinida-metformin cu glibenclamid-metformin [36J, cele doua strategii au condus la obtinerea unui echilibru glicemic similar, dar cu o rata mai mica de hipoglicemii la cei tratati cu nateglinida (8,2 vs 17,7%).
Relinida si nateglinida au fost direct ate in asociere cu metforminul, grupul tratat cu relinida fiind superior in reducerea Ale (-l,28% vs -0,67%) si a glicemiei bazale (-39 mg/dl vs 21 mg/dl) [37].
Asocierea cu tiazolidindione
Relinida si nateglinida au fost testate in asociere cu rosiglitazona [38, 39] si cu pioglitazona [40].Intr-un trial [39] in care pacienti cu
diabet zaharat tip 2 pe monoterapie orala au fost randomizati in 3 grupuri paralele (relinida, rosiglitazona si combinatia lor), la grupul cu relinida s-a obtinut o reducere a A1 c de 0,17%, la grupul cu rosiglitazona de 0,56%, in timp ce la grupul cu terapie combinata reducerea a fost de 1,43%, in ciuda unor doze mai mici de medicatie (6 mg relinida+ 4 mg rosiglitazona vs. 12 mg reiinida si 8 mg rosiglitazona in monoterapie).
Un studiu cu un design similar a fost efectuat cu reiinida si pioglitazona [40]. Monoterapia cu reiinida (10 mg/zi) a redus glicemia bazala cu 34 md/dl si Ale cu 0,18%; la grupul cu pioglitazona in monoterapie (30 mg/zi) reducerea a fost de 18 mg/dl la glicemia bazala si o usoara crestere a Ale (+0,32%). Combinatia celor doua medicamente a dus la o reducere marcata a glicemiei bazalc (82 mg/dl) si a Ale (-l,76%).
La pacienti tratati cu rosiglitazona 8 mg/zi, adaugarea nateglinidei (120 mg de 3 ori pe zi) a redus nivelul glicemiei bazale cu 13 mg/dl, al celei postprandiale cu 49mg/dl si al Alc cu 0,8% [38],
Asocierea cu
insulina bazalaIntr-un studiu de asociere a relinidei cu insuiina NPH administrata la culcare s-a obtinut o imbunatatire a echilibrului glicemic, faxa a creste incidenta hipoglicem iilor severe fata de grupul tratat numai cu insulina [41]. Combinatia reiinida cu NPH la culcare s-a dovedit a fi la fel de eficienta ca si strategia cu 2 injectii de NPH [42].Intr-un alt studiu ce a at reiinida (4 mg de 3 ori/zi) si gliclazidul (160 mg de 2 ori/zi), ambele in combinatie cu o priza de insulina NPH la culcare, s-a obtinut o reducere similara a Ale la ambele grupuri (-0,9% vs -l%), cresterea ponderala si episoadele hipoglicemice fiind de asemenea similare [43],
Trei studii recente au examinat efectele asocierii relinidei la insulina NPH [44, 45] respectiv la insulinoterapia in
regim intensiv [46J.Intr-un studiu ce a inclus 37 pacienti cu
diabet zaharat tip 2 randomizati in trei grupuri de tratament: reiinida, metformin si NPH la culcare (grup A); metformin si NPH la culcare (grup B), respectiv 2 prize de NPH (grup C), s-a obtinut o reducere semnificativ mai mare a Ale la grupul A vs. Grupul B (-2,4% vs. -0,7%) cu un control postprandial mai bun la grupul tratat cu reiinida, cresterea ponderala si frecventa hipoglicemiilor fiind similare intre cele 3 grupuri [44].Intr-un alt studiu ce a inclus 82 de pacienti pe o durata de 4 luni [45], au fost urmarile efectele a trei
regimuri de tratament: metformin+2 prize insuiina umana premixata 30/70; metformin+NPH la culcare si metformin+ relinida+NPH la culcare. Strategia ce a inclus relinida s-a dovedit la fel de eficienta ca celelalte doua strategii conventionale in atingerea obiectivelor Alc, and un profil de siguranta similar in ceea ce priveste cresterea ponderala si hipoglicemiile.
Un al treilea studiu a at evolutia glicemica si a parametrilor de siguranta la un lot de 50 de pacienti necontrolati prin terapie orala, la care s-a obtinut echilibrarea glicemica printr-un regim de insulino terapie intensi, ulterior fiind randomizati in doua grupuri: un grup la care s-a continuat regimul de insulinoterapie intensi si un grup la care la acest regim s-a adaugat relinida la mese (1,5 mg de 3 ori pe zi), cu reducerea treptata a dozelor de insulina. La finalul a 3 luni de urmarire, grupul cu relinida a obtinut lori semnificativ mai mici ale Ale, cu doze de insulina exogena semnificativ reduse fata de grupul tratat numai cu insulina [46J .
De asemenea, recent a fost publicat un trial clinic in care nateglinida a fost asociata cu insulina glargina vs monoterapie cu glargina pe o perioada de 16 saptamani si in care s-a constatat ca la grupul cu nateglinida lorile glicemiei dupa micul dejun, inainte de pranz si dupa pranz au fost semnificativ mai reduse, dar cu o
hemoglobina glicata Ale similara la cele doua grupuri de tratament.
Efecte non-glicemice si riscul cardioscular
Intr-un studiu ativ cu glibenclamidul, relinida a redus progresia ingrosarinntima-mediacarotidiana, sugerand careguiatoriiprandiaii ai glicemiei ar avea un efect sculoprotector la pacientii cu
diabet zaharat tip 2 [48]. Un alt studiu ativ cu glimepirid a demonstrat o reducere semnificati a PAI-l (inhibitorul actitorului plasminogenului) si a complexului plasmina-antiplasmina la grupul cu relinida, iar la 120 minute dupa o masa-test o reducere a trigliceridelor, acizilor grasi liberi, nivelelor de fibrinogen si activitatii PAI-l [49]. Relinida a demonstrat de asemenea ca, in atie cu glibenclamidul, are efecte de ameliorare a disfunctiei endoteliale [50].
Studiile cu nateglinida au aratat o reducere in faza postprandiala a PAI-l si t-PA (actitorul tisular al plasminogenului) [51 ] si supresia eliberarii acizilor grasi liberi ca efect al reglarii fazei precoce de secretie a insulinei [52]. Intr-un studiu la rude de gradul I ale pacientilor cu diabet zaharat tip 2, administrarea acuta de nateglinida nu a influentat nivelele postprandiale ale lipidelor serice [53 |. iar intr-un studiu asupra fluxului sangvin miocardic eluat prin tomografie cu emisie de pozitroni nu s-au obsert efecte ale administrarii de nateglinida vs placebo [54]. Nateglinida a demonstrat efecte de crestere a marimii particulelor de LDL, in paralel cu ameliorarea insulinorezistcntei (eluata prin HOMA) si a nivelelor de trigliceride [55].
Importanta hiperglicemiei postprandiale ca factor de risc cardioscular a fost subiectul recentului Ghid de management al glicemiei postprandiale al International Diabetcs Federation [56], Glinidele, ca reglatori prandiali ai glicemiei, ar putea avea efecte benefice asupra riscului de evenimente cardiosculare, dar pana in prezent nu au fost publicate studii care sa demonstreze aceste beneficii. Studiul Nategiinide and Valsartan in Impaired Glucose Tolerance Outcomes Research (NAVIGATOR), care se afla in curs de desfasurare, are ca obiectiv preventia diabetului zaharat tip 2 la pacienti cu scaderea tolerentei la glucoza, dar si riscul de evenimente cardiosculare la aceasta categorie de pacienti si ar putea aduce argumente asupra beneficiilor cardiosculare ale tratamentului cu nateglinida [57].