Semne si simptome cheie:
» astenia;
» pierderea apetitului;
» greata;
» scadereainexplicabila in greutate;
» ingalbenirea pielii si a ochilor (icter).
Cea mai obisnuita afectiune hepatica ce afecteaza sistemul digestiv este hepatita, inflamatia ficatului. Exista mai multe forme de hepatita.
Hepatita produsa de alcool sau de medicamente. Aceasta este cea mai comuna forma de hepatita. Ea apare la cei care beau alcool in exces sau care iau anumite medicamente. Inflamatia se datoreaza substantelor toxice pe care organismul le produce atunci cand meolizeaza alcoolul si unele medicamente. In timp, aceste substante pot distruge celulele hepatice si pot interfera astfel capacitatea ficatului de a-si face datoria.
Aproximativ 10 pana la 35 % dintre alcoolicii inraiti fac
hepatita alcoolica. Cele mai frecnte cauze medicamentoase ale hepatitei toxice sunt analgezicele eliberate fara reteta, in special daca sunt utilizate frecnt sau in asociere cu alcoolul.
Analgezicele eliberate fara reteta includ acetaminofenul (Tylenol) si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum sunt
aspirina (Bayer, Bufferin), ibuprofenul (Advil, Motrin, Nuprin), naproxenul (Ale) si ketoprofenul (Orudis).
Si unele medicamente care se elibereaza doar la recomandarea medicului pot duce la unele probleme hepatice, inclusiv la hepatita, in majoritatea cazurilor, urmatoarele medicamente nu sunt daunatoare. Dar, la unele persoane cu afectiuni hepatice sau cu alte probleme de sanatate, pot fi cauza unor probleme:
» acidul valproic, un medicament anticonvulsivant;
» metotrexatul, un medicament anticanceros folosit si in tratamentul psoriazisului si artritei reumatoide;
» familia de medicamente anticolesterolice denumite statine\", care include atorvastatinul, lovastatinul, pravastatinul si simvastatinul;
» anumite medicamente antihipertensi, incluzand blocantele canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conrsie a angiotensinei (IECA);
anumite antibiotice, incluzand penicilinele si sulfamidele; unele medicamente antidiabetice.
Hepatita A. Aceasta forma foarte contagioasa de hepatita se raspandeste prin alimentele si apa contaminate de materiile fecale ale cuiva cu hepatita. Se estimeaza ca aproximativ 1 din 3 americani a fost la un moment dat infectat cu acest virus. Una dintre epidemiile de hepatita A din Statele Unite a fost corelata cu capsunile care fusesera contaminate de apa cu care au fost irigate sau de un muncitor infectat care nu s-a spalat pe maini inainte de a umbla cu aceste fructe. Hepatita A este forma de hepatita cu care este cel mai probabil sa va intalniti in timpul unei calatorii in strainatate. De obicei, se rezolva de la sine, fara tratament. in cateva cazuri, in special la adultii varstnici, hepatita A poate fi cauza unor simptome sere care necesita tratament si, posibil, spitalizare. in rare cazuri poate fi chiar fatala.
Hepatita B. Si acest virus este foarte contagios. Se gaseste in sange, sperma si saliva si poate supravietui cel putin 7 zile in afara corpului. Cel mai frecnt se transmite prin contact sexual, seringi si ace contaminate -inclusiv cele folosite pentru body-piercing sau tatuaje - si produse derivate din sange. Persoanele cele mai expuse riscului de boala sunt consumatorii de droguri, cei care practica sexul neprotejat, prizonierii si cei care lucreaza in spitale si sunt expusi contactului cu sange sau produse derivate din sange. Mai mult de 1,2 milioane de americani au hepatita B. in fiecare an sunt diagnosticate 250000 de cazuri. in lumea intreaga exista aproximativ 350 de milioane de persoane cu hepatita B, majoritatea lor fiind barbati.
Hepatita C. Hepatita C este cauza cea mai obisnuita a hepatitei
virale in Statele Unite. Se raspandeste prin sange, produse derivate din sange si prin ace contaminate. Consumatorii de
droguri intranoase sau intranazale, care folosesc in comun mijloacele de admnistrare, reprezinta aproximativ 69 % dintre cazurile noi depistate. Cei care au primit transfuzii de sange inainte de 1992 prezinta si ei un risc crescut de hepatita C. Bancile de transfuzii au inceput sa caute hepatita C in 1992. Deoarece evolutia acestei boli poate dura decenii, nu se cunoaste inca numarul exact de purtatori de hepatita C dintre cei peste 300000 care au primit transfuzii inainte de 1992. Contrar mitului popular, hepatita C nu se raspandeste prin alaptare, imbratisari, stranut, tuse, consumul de alimente sau apa contaminate cu acest virus, contact intamplator sau folosirea in comun a ustensilelor de bucatarie.
Doar in Statele Unite, mai mult de 2,7 milioane de persoane au hepatita C. Aproximativ 1 din 5 persoane testate in camerele de garda ale spitalelor este infectata - respectiv 1 din 3 prizoniei. Treizeci la suta dintre cei cu hepatita C prezinta cicatrice la nilul ficatului (ciroza). Hepatita C este si motivul principal al transtului de ficat. in fiecare an, mai mult de 10000 de persoane mor din cauza insuficientei hepatice datorate hepatitei C. Centrele pentru Prenirea si Controlul Bolilor se asteapta ca numarul acestora sa se tripleze in urmatorii 10-20 de ani.
Depistarea hepatitei C
Un (est simplu de screening poate depista in sange
anticorpii determinati ;.de hepatita C, adeseori identificand boala inainte de aparitia simptomelor sau a afectarii hepatice gra. Ar trebui sa faceti un test de screening daca:
» folositi sau ati folosit (cel putin o data) droguri intranoase sau intranazale;
» ati facut o transfuzie de sange inainte de 1992;
» ati facut un transt inainte de 1992;
» ati primit factori de coagulare inainte de 1992;
» ati fost expus in mod accidental la sangele altora;
» faceti hemodializa (sau ati facut in trecut);
» ati hemofilie;
» ati avut relatii sexuale sau ati folosit in comun lame de ras, periute de dinti sau forfecute de
unghii cu cineva care are hepatita de tip C.
Hepatita D. Pentru a contacta acest virus care se transmite prin sange trebuie sa ati si hepatita B. Virusul hepatitei D supravietuieste si se inmulteste atasandu-se de virusul hepatitei B. Hepatita D nu se intalneste frecnt in Statele Unite, exceptie facand consumatorii de droguri.
Hepatita E. Acest virus transmis prin alimente, similar celui care provoaca hepatita A, este prevalent in Asia si America de Sud. Majoritatea cazurilor de hepatita E raportate in Statele Unite se intalnesc la cei care au calatorit in zone in care acest virus este frecnt intalnit.
Hepatita autoimuna. Aceasta forma este mai frecnta la femei decat la barbati, ea aparand in mod tipic intre 15 si 40 de ani. Se crede ca boala de datoreaza unui declansator\" care face sistemul imun sa atace celulele hepatice. Declansatorii suspectati includ virusul pojarului, virusul Epstein-Barr care determina mononucleoza si formele virale de hepatita.
Steatoza hepatica nealcoolica. In aceasta afectiune, ficatul contine
depozite excesi de grasimi, ca si in cazul hepatitei induse de alcool. Dar boala nu este determinata de abuzul de alcool.
Ea apare adeseori la persoane obeze sau care au diabet, niluri crescute de colesterol sau probleme tiroidiene. Ea mai poate aparea la cei care iau steroizi sau la malnutriti. Este din ce in ce mai des diagnosticata drept cauza a anormalitatilor depistate la testele hepatice.
Hepatita acuta rsus cronica
Simptomele pot dura o scurta perioada de timp si apoi sa dispara (hepatita acuta) sau pot sa dureze toata viata (hepatita cronica).
Hepatita acuta. in general, hepatita acuta distruge ficatul putin sau deloc. Ea poate aparea brusc sau gradat, dar, de obicei, dispare in maxim 6 luni. Pe masura ce capacitatea de aparare a organismului invinge virusul, inflamatia hepatica si simptomele diminueaza si apoi dispar. Hepatita A si E sunt forme acute. Hepatita B este si ea acuta, dar in unele cazuri inflamatia poate deni cronica. Copin nascuti cu hepatita B au, de obicei,
forme cronice.
Hepatita cronica. In cadrul acestei afectiuni, ficatul ramane inflamat desi este posibil sa nu mai ati simptome. Unele persoane au hepatita de peste douazeci de ani fara sa realizeze acest lucru. In timp, inflamatia poate duce la formarea unor cicatrice hepatice (ciroza), ceea ce poate duce la
insuficienta hepatica. Cei cu hepatita cronica prezinta si un risc mai mare de a face cancer hepatic.
Majoritatea formelor de hepatita sunt cronice. Hepatita C poate debuta ca o infectie acuta, dar in majoritatea cazurilor, afectiunea devine cronica. Hepatita C este responsabila de mai mult de jumatate dintre cazurile de hepatita virala cronica. Este considerata o amenintare majora pentru sanatate, deoarece cei care au aceasta afectiune nu sunt constienti de ea timp de multi ani, putand astfel sa o transmita altora. Hepatita cronica poate urma mai multe modalitati de evolutie. Poate progresa foarte incet, distrugand doar o portiune limitata a ficatului sau poate progresa rapid, determinand distrugeri intinse.
Diagnosticul hepatitei
Deoarece formele de hepatita sunt adeseori diferite de la o persoana la alta, nu exista semne comune care sa artizeze prezenta afectiunii. Daca medicul suspecteaza ca simptomele dumneavoastra s-ar putea datora hepatitei, va va pune unele intrebari despre starea de sanatate si despre stilul de viata: Ati facut vreo transfuzie de sange inainte de 1992? Ati fost recent intr-o tara straina? Sunteti adeptul sexului neprotejat sau va drogati?
Urmatorul pas este, de obicei, examenul fizic. Medicul va va palpa regiunea superioara a abdomenului pentru a cauta daca ficatul este marit, micsorat sau intarit. Va cauta, de asemenea, alte semne de artizare ale unei boli hepatice: umflarea abdomenului, picioarelor si gleznelor si ingalbenirea ochilor si pielii (icter). Pe langa aceasta examinare fizica, vi se vor face teste de sange. (La cei asimptomatici, testarea sangelui cu ocazia unei donari sau cu oricare alt prilej este modalitatea cea mai frecnta prin care este depistata boala.)
Testele de sange pentru afectiuni hepatice, denumite teste hepatice sau teste ale functiei hepatice, pot identifica tipul anormalitatilor.
Distrugerea celulelor hepatice. Daca celulele hepatice sunt inflamate sau distruse, enzimele care se gasesc in mod normal in ele vor trece in circulatia sanguina. Doua dintre testele pentru evaluarea cresterii enzimelor hepatice sunt determinarea alanin-aminotransferazei (TGP) si aspartat-aminotransferazei (TGO).
Scaderea functiei hepatice. Atunci cand ficatul este alterat, de obicei datorita unei injurii hepatice sere, el nu poate produce cantitatea de proteine (albumina) pe care o producea in mod normal sau sa furnizeze anumiti factori sanguini ai coagularii (protrombina). Aceste functii sunt evaluate prin masurarea nilului de albumina si a timpului de protrombina (PT).
Cresterea nilului de fosfataza alcalina hepatica (FA). Aceasta enzima este produsa de celulele localizate in caile biliare intrahepatice. Nilul poate creste in hepatita, in special daca duetele biliare sunt obstruate.
Cresterea bilirubinei. Bilirubina este o substanta care ia
nastere prin distrugerea globulelor rosii sanguine. Daca ficatul nu indeparteaza bilirubina ca in mod normal, cantitatile crescute se regasesc in sange. Acest test se numeste simplu, determinarea bilirubinei.
Adeseori testele de sange ofera suficiente informatii pentru a pune diagnosticul de hepatita. Totusi, s-ar putea ca medicul sa doreasca sa examineze o mostra de tesut hepatic (biopsie). Aceasta mostra de
biopsie poate ajuta la identificarea tipului exact de hepatita pe care o ati. Ea poate indica si seritatea inflamatiei si extinderea distrugerii hepatice permanente.
Tratamentul hepatitei
Tratamentul depinde de tipul de hepatita. Daca ati hepatita A, probabil ca nu ati nevoie de nici un tratament. Totusi, s-ar putea sa fie nevoie de spitalizare daca sunteti gravida, varstnic, deshidratat sau ati si alte probleme de sanatate. in cazurile rare in care hepatita A duce la
insuficienta hepatica, poate fi necesar transtul hepatic.
Tratamentul altor forme de hepatita este inca in dezvoltare. Deoarece nu exista inca mijloace terapeutice care sa vindece hepatita, scopul principal al ingrijirii medicale este atenuarea simptomelor si prenirea aparitiei cicatricelor hepatice (cirozei). Un alt scop important in tratamentul formelor virale de hepatita este reducerea cantitatii de virus din fluidele organismului (nilurile virale).
Tratamentul dumneavoastra ar putea include:
Corticosteroizi. Steroizii reduc infiamatia hepatica prin inhibarea sistemului imun. Aceste medicamente sunt cele mai eficiente in hepatita cronica autoimuna, determinand atenuarea simptomelor (remisie) la aproximativ 80 % dintre persoanele care Ie iau. Steroizii nu sunt recomandati in hepatita virala deoarece inhibarea sistemului imun faciliteaza cresterea vitezei de multiplicare a virusului.
Doi dintre cei mai folositi corticosteroizi sunt prednisonul si prednisolonul. Efectele adrse ale acestor medicamente cuprind cresterea in greutate, probleme ale pielii, cresterea tensiunii arteriale, diabet, cataracta, infectii, osteoporoza si fata in luna plina\". O data ce afectiunea dumneavoastra este in remisie, medicul va reduce gradat doza pana la cea mai mica posibil, pentru a evita sau atenua efectele adrse.
Interferon. Interferonul este o proteina naturala care inhiba replicarea virala. Cei cu hepatita B si C nu pot produce suficient
interferon pentru a eradica virusul hepatitei. Pentru a ameliora nilurile de interferon, se administreaza injecil forme sintetice.
Medicamentele pe baza de interferon - interferon alfa-2b (Intron A), interferon alfa-2a (Roferon-A) si interferon alfa-l (Infergen) - sunt la momentul actual cel mai bun tratament pentru hepatita B si C. Ele au eficienta maxima daca sunt administrate in stadiile precoce ale bolii. Desi interferonul poate scadea nilurile virale, rareori este posibila eliminarea completa a virusului. La unele persoane, medicamentul conrteste forma virala activa in una inactiva si poate produce o remisiune semnificativa. Totusi, in aproape toate cazurile, virusul reapare si este necesar un tratament suplimentar.
Din cauza efectelor sale adrse, interferonul nu este recomandat celor care au avut
depresie majora, hipertiroidism, numar scazut de celule sanguine, afectiuni autoimune sau celor care abuzeaza de alcool sau droguri. Efectele adrse cuprind simptome asemanatoare gripei, astenie, depresie si scaderea numarului globulelor albe si a plachetelor sanguine.
Pentru a-i creste eficienta, interferonul poate fi combinat cu medicamentul antiviral ribavirin (Rebetron, Virazole) care se administreaza pe cale orala.
Lamivudina. Si acest medicament interfera capacitatea de reproducere a virusurilor hepatitice. Initial, este adeseori destul de eficient in reducerea inflamatiei hepatice si nilurilor virale din hepatita B. Dar in timp, virusul poate deni rezistent la medicament. Lamivudina a fost initial aprobata pentru tratamentul SIDA, dar Administratia Alimentelor si Medicamentelor (Food and Drug Administration - FDA) a aprobat-o si pentru tratamentul hepatitei B. Medicamentul, disponibil sub forma de lete, pare sa fie bine tolerat de majoritatea pacientilor. Cele mai frecnte efecte adrse sunt astenia, durerile de cap si infectiile urechii, nasului si gatului. Cercetarile asupra acestui medicament continua.
Transtul hepatic. Atunci cand distrugerea ficatului este intinsa si medicamentele nu mai sunt utile, doctorul dumneavoasra ar putea lua in discutie transtul hepatic. Hepatita C este responsabila de 30 % dintre transtele hepatice. Daca ati hepatita B sau C, exista riscul ca virusul sa reapara in noul ficat. Riscul de recurenta poate fi redus prin administrarea de injectii cu imunoglobuline si medicamente.
Convietuind cu hepatita
O data ce ati hepatita, riscul de a face si o alta forma este crescut. De aceea, este important sa va pastrati cat mai sanatos posibil si sa evitati expunerea la factori suplimentari de risc pentru hepatita. Deoarece boala are mai multe cauze diferite, metodele de autoingrijire variaza. Dar modificarile urmatoare ale stilului de viata sunt valabile in cazul tuturor formelor.
Repausul. Daca ati hepatita acuta, trebuie sa va odihniti suficient, sa beti multe lichide si sa mancati o dieta bogata in calorii. Acest lucru va va intari sistemul imun pentru ca el sa invinga virusul.
Evitati alcoolul. Alcoolul poate agrava inflamatia si poate mari viteza de progresie a cirozei spre insuficienta hepatica.
Fiti atent ce medicamente luati. Exista multe medicamente care pot afecta ficatul, in special daca sunt luate in mod constant. Pe deasupra, daca ficatul dumneavoastra nu functioneaza corect, s-ar putea sa nu fie capabil sa indeparteze produsii toxici determinati de medicamente. Luati numai acele produse, eliberate sau nu pe reteta, despre care ati discutat cu medicul care va ingrijeste.
Mentineti un stil sanatos de viata. Acest lucru include o dieta sanatoasa si un nil suficient de efort fizic ( Capitolul 2). Pe langa imbunatatirea conditiei fizice, nutritia corecta si exercitiul fizic adecvat pot ajuta la
depasirea depresiei, o afectiune frecnta la cei cu hepatita.
a-
Prenirea hepatitei
Aceste metode de precautie pot ajuta la evitarea formelor virale de hepatita:
Imunizarea. Exista vaccinuri eficiente pentru prenirea hepatitei A si B. in functie de tipul de vaccin folosit, o serie formata din doua sau trei injectii ofera aproximativ 20 de ani de protectie contra hepatitei A. O serie formata din trei sau patru injectii va protejeaza timp de cel putin 10 ani contra hepatitei B.
Prepararea alimentelor. Respectati aceste metode sigure de manuire a alimentelor:
» spalati intotdeauna legumele si fructele;
» alimentele trebuie prelucrate bine termic. Congelarea nu omoara virusurile;
» cand vizitati o tara subdezvoltata, nu folositi decat apa imbuteliata pentru baut, gatit sau spalat pe dinti sau fierbeti apa de la robinet cel putin 10 minute.
Precautii la locul de munca. Cand lucrati in centre de ingrijire, respectati toate normele de control al infectiilor, inclusiv spalatul pe maini si purtarea manusilor. In centrele pentru copii, spalati-va atent pe maini dupa ce ati schimbat sau umblat cu scutece.
Alte metode de precautie. Puneti in aplicare aceste obiceiuri sanatoase: practicati sexul protejat. In cazul in care ati relatii sexuale cu parteneri multipli, folositi prezervati in cazul fiecarui contact sexual; nu folositi in comun seringile pentru droguri;
daca faceti acupunctura, asigurati-va ca acele sunt sterilizate; evitati body-piercing-ul si tatuarea;
» nu folositi in comun periute de dinti, aparate de ras si alte obiecte care ar putea ni in contact cu sangele.
