Tumorile venei caveinferioare sunt rare. Cel mai adesea ele sunt maligne. Detectarea si tratamentul la pacientii cu
tumori ale venei cave inferioare sunt dificile datorita faptului ca manifestarile clinice apar tarziu, rezultatele tratamentelor adjuvante si neoadjuvante nu dau rezultate satisfacatoare, iar rezolvarea chirurgicala este dificila si are un risc important. In orce caz, rezectia chirurgicala a tumorii, insotita sau nu de reconstructie venoasa, ramane singura varianta terapeutica pentru acesti pacienti.
Tipurile de tumori care intereseaza vena cava inferioara
Vena cava inferioara poate prezenta afectiuni tumorale primare (cu originea in peretele propriU) si secundare (care inconjoara, comprima sau invadeaza venA).
Dintre tumorile primare ale cavei inferioare cea mai frecventa este leiomiosarcomul, acesta insusi o eventualitate rarissima. Leiomiosarcomul de vene cava inferioara reprezinta circa 1-2% din totalul leiomiosarcoamelor. Localizarea la nivelul venei cave inferioare este cea mai frecventa localizare vasculara a acestui tip de tumora. Leiomiosarcomul de vena cava inferioara poate interesa orice segment al vasului. Dintre sarcoamele retroperitoneale leiomiosarcomul primar de vena cava inferioara reprezinta circa 5-10%. Este mai frecvent la femei decat la barbate, poate aprea si la copil, iar varsta medie de aparitie este situata intre 50-60 de ani.
Tumorile secundare care afecteaza mai frecvent vena cava inferioara sunt reprezentate de cancerul hepatic, intestinal, pancreatic, renal si suprarenal si de sarcoamele retroperitoneale. Toate acestea invadeaza de la exterior vena cava inferioara si/sau determina
obstructia acesteia.
Evolutia naturala si aspect anatomopatologic
Leiomicrosarcomul primar de vena cava infeioara se dezvolta cel mai frecvent catre interiorul lumenului vascular. Tumora poate insa evolua si cu crestere excentrica si invadarea structurilor invecinate. In acest din urma caz, diferentierea leiomiomului primar de alte sarcoame retroperitoneale este dificila.Evolutia cu crestere excentrica este mai nefavorabila ,deoarece simptomatologia apare mai tarziu.Asa se explica de ce circa jumatate din pacientii care prezinta aceasta modalitate evolutiva au deja metastaze in momentul stabilirii diagnosticului.Metastazarea se face pe cale face pe cale hematogena si limfatica si intereseaza in special plamanul ,ficatul ,rinichiul,osul,pleura sau peretele thoracic .In lipsa tratamentuli prognosticul pacientilor cu leiosarcom de vena cava inferioara este extreme de sumbru,cu o supravietuire de doar cateva luni(supravietuirer medie de circa 3 lunI).Decesul se produce ca urmare a fenomenelor locoregionale sau ca urmare a bolii metastatice.
Sarcoamele retroperitoneale pot invade sau determina obstructia oricarui segment al venei cave inferioare .Ele reprezinta cauza cea mai frecventa de obstructie tumorala a segmentului infrarenal.Sarcoamele retroperitoneale prezinta,de obicei,o pseudocapsula , astfel ca invazia structurilor vecine este rara dar posibila.Comportamentul biologic al acestor tumori este asemanator celui al leiomiosarcomului primar de vena cava inferioara.Principala deosebire este determinat de modalitatea de crestere , care este perivasculara in circa 2/3 din cazuri si prezinta o forma de interesare intraluminala in doar circa o treime din cazuri.
Cancerele viscerelor abdominlae nu prezinta pseudocapsula.Potentialul de invadare este foarte mare.invazia poate interesa orice organ din vecinatate .Vena cava inferioara este interesata,in general,in segmental adiacent sediului primar al tumorii.Invazia cavei inferioare este insotita in general de aderenta importanata la tesuturile invecinate,facand delimitarea planurilor anatomice dififcila sau imposibila .Prognosticul acestor pacienti este extreme de prost.Supravietuirea pacientilor cu tumori secundare ale venei cave inferioare cu localizare primara la nivelul viscerelor abdominlae nu depaseste in general 1 an.
O modalitate particulara de evolutie este cresterea intraluminala sub forma unui tromb tumoral (modalitate denumita "
tromboza tumorala").Acest tromb tumoral se dezvolta si creste progresiv catre cord. Cancerele care prezinta mai frecvent aceasta modalitate evolutiva sunt cancerul renal, suprarenal, feocromocitomul , unele sarcoame (cu origine uterinE), tumori cu cellule germinale etc. Cancerul renal este de departe tipul de tumoru care evoluiaza cu tromboza neoplazica progresiva intraluminala si reprezinta totodata cel mai frecvent tip de
tumora la pacientii care ajung sa fie operati. Tromboza tumofrala este prezenta la circa 20 %din pacienti cu carcinoma renal si aceasta este extinsa si la nivelul venei cave inferioare pana la 15% din cazuri. Probabilitatea existentii trombozii tumorale este proportionala cu marimea tumorii. In general, tromboza tumorala nu exista decat in cazul tumorilor mai mari d 4,5 cm. Tumorile
renale cu tromboza intraluminala sunt localizate mai frecvent la nivelul rinichiului drept.
Manifestari clinice
Manifestarile clinice ale tumorilor ce intereseaza vena cava inferioara se datoreaza obstructiei acesteia,invazieie organelor de vecinatate (respective afectarii primare in cazul tumorilor care intereseaza secundar cava inferioarA) si metastazelor la distanta.
Tumorile primare ale venei cave inferioare se manifesta clinic tardiv.Doar foarte rar o tumora primara a venei cave poate fi depistata precoce si anume intamplator cu ocazia efectuarii unui alt examen.In momentul stabilirii diagnosticului imensa majoritate a pacientilor prezinta simptome.Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate (in ordine descrescatoarE) de durerile abdominale,prezenta unei frmatiuni tumorale palpabile abdominale,edem al membrelor inferioare,pierdere ponderala si sindrom Budd-Chiari (ocluzia venelor suprahepaticE).Uneori sunt prezente manifestari nespecifice precum febra,slabiciune musculara,anorexie,
greturi si varsaturi,transpiratii nocturne,dispnee.
La majoritatea pacientilor cu interesare secundara a venei cave inferioare manifestarile clinice sunt determinate mai ales de localizarea primara a tumorii.In general,invaia sau obstructia cavei inferioare determina putine semen clinice,ea fiind depistata in special imagistic.Cand sunt prezente manifestari clinice datorate invaziei/obstructiei ele depend de localizarea interesarii cavei inferioare si de gradul de limitare a fluxului sangvin.Un tromb tu,oral care a ajuns in inima dreapta poate determina
aritmii cardiace,sincopa,embolie pulmonara,hipertensiune pulmonara(prin microembolizari repetatE) si chiar
insuficienta cardiaca dreapta.obstructia in segmental adiacent varsarii venelor hepatice poate determina sindrom Budd-Chiari cu hepatomegalie,icter,ascita importanta si eventual insuficienta hepatica.Ocluzia cavei in sementul suprarenal (intre
venele renala si cele suprahepaticE) este foarte rara.Atat aceasta,cat mai ales ocluzia in dreptul venelor renale pot determina insuficienta renala sau sindrom nefrotic.Insuficienta renala nu este insa frecventa datorita drenajului venos collateral relative bun al rinichiului.Invazia venei cave inferioare in segmental retrohepatic poate determina dureri in hipocondrul drept,manifestari biliare greturi si
varsaturi si
durere provocata la examenul abdomenului.In cazul interesarii segmentului infrarenal al venei cave inferioare simptomele sunt reprezentate mai ales de durerile abdominale,simptomele neurologice determinate de invazia corpilor vetebrali a nervilor lombo-sacrati,a altor radacini nervoase sau a muschilor psoas.Uneori este decelabila o formatiune abdominala la palpare.Manifestarile de insificienta venoasa cu edem al membrelor inferioare sunt rare datorita dezvoltarii relative lente a obstructiei care permite aparitiaq de cai de circulatie colaterala venoasa eficiente.
Investigatii paraclinice
O serie de investigatii paraclinice sunt utile pentru stabilirea tipului de tumora, a extensiei exacte a procesului malign (locala si la distantA), a gradului de obstructie a cavei inferioare, a importantei si localizarii circulatiei colaterale si a existentei trombozei tumorale intraluminale. Daca in urma investigatiilor se considera ca tumora este rezecabila va fi apreciat riscul operator.
Radiografia toracica este efectuata de rutina. Ea poate pune in evidenta opacitati ce sugereaza prezenta de metastaze pulmonare sau mediastinale. Radiografia abdominal ape gol nu este foarte utila. Poate pune uneori in evidenta calificarile prezente in interorul unor sarcoame. Alteori, in cazul tumorilor renale care prezinta si manifestarile urologice, urografia cu substanta de contrast poate evidentia deplasarea si distorsionarea rinichiului, calicelor si ureterului si, mai ales, un defect de opaciefiere, suggestive pentru diagnostic.
Metodele imagistice cele mai utile pentru vizualizarea tumorii sunt echografia, tumografia computerizata, imageria prin rezonanta magnetica nucleara si flebografia (cavografiA).
Echografia permite uneori vizualizarea intregii cave inferioare inclusive a segmentului retrohepatic. Din pacate, nu este foarte precisa intr-un numar semnificativ de cazuri deoarece intre transductor si cava se interpun numeroase structuri (si mai ales ansele intestinale ce contin aeR) ce distorsioneaza imaginea.
Manifestari clinice
Manifestarile clinice ale tumorilor ce intereseaza vena cava inferioara se datoreaza obstrctiei acesteia, invazia organelor de vecinatate (respective afectarii primare in cazul tumorilor care intreseaza secundar cava inferioarA) si metastazelor la distanta.
Tumorile primare ale venei cave inferioare se manifesta clinic tardiv. Doar foarte rar o tumora primara a venei cave poate fi depistata preroce, si anume intamplator cu ocazia efectuarii unui alt examen. In momentul stabilirii diagnosticului imensa majoritate a pacientilor prezinta simptome. Cele mai frecvente simptome sunt repezentate (in ordine descrescatoarE) de durerile abdominale, prezenta unei formatiuni tumorale palpabile abdominale, edem al memrelor inferioare, pierdere ponderala si sindromul Budd-chiari (ocluzia venelor suprahepaticE). Uneori sunt prezente manifestari nespecifice precum febra, slabiciune muscluara, anorexie, greturi si varsaturi, transipratii nocturne, dispnee.
La majoritatea pacientilor cu interesarea secundara a venei cave inferioare manifestarile clinice sunt determinate mai ales de localizarea primara a tumorii. In general, invazia sau obstructia cavei inferioare determina putine semen clinice, ea fiind depistata in special imagistic. Cand sunt prezente manifestari clinice datorate invaziei/obstrctiei ele depind de localizarea interesarii cavei inferioare si de gradul de limitare a fluxului sangvin. Un tromb tumoral care a ajuns in inima dreapta poate determina
aritmii cardiace, sincopa embolie tumorala, hipertensiune pulmonara (prin microembolizari repetatE) si chiar
insuficienta cardiaca dreapta. Obstructia in segmental adiacent varsarii venelor hepatice poate determina sindrom Budd-Chiari cu hepatomegalie, icter, ascita importanta eventual insuficienta hepatica. Ocluzia cavei in sementul suprarenal /(intre
venele renale si cele suprahepaticE)este foarte rara. Atat aceasta, cat mai ales ocluzia in dreptul venelor renale pot determina insuficienta renala sau sindrom nefrotic. Insuficienta renela nu este insa frecventa datorira drenajului venos collateral relative bun al rinichiului. Invazia venei cave inferioare in segmentul retrohepatic poate determina dureri in hipocondrul drept, manifestari biliare, greturi si varsaturi si durere provocata la examenul abdomenului. In cazul interesarii segmenului infrarenal al venei cave inferioare simptomele sunt prezentate mai ales de durerile abdominale, simptomele neurologice determinate de invazia corpilor vertebrali, a nervilor lombo-sacrati, a altor radacini nervoase sau a muschilor psoas. Uneori este decelabila o formatiune abdominala la palpare. Manifestarile de insuficienta venoasa cu edem al membrelor inferioare sunt rare datorita dezvoltarii relative lente a obstrctiei care permite aparitia de cai de circulatie colaterala venoasa eficiente.
Investigatii paraclinice
O serie de investigatii paraclinice sunt utile pentru stabilirea tipului de tumora, a extensiei exacte a procesului malign (locala si la distantA), a gradului de obstructie a cavei inferioare, a importantei si localizarii circulatiei colaterale si a existentiei trombozei tumorale intraluminale. Daca in urma investigatiilor se considera ca tumora este rezecabila va fi apreciat riscul operator.
Radiografia toracica este efectuata de rutina. Ea poate pune in evidenta opacitati ce sugereaza prezenta de metastaze pulmonare sau mediastinale. Radiografia abdominal ape gol nu este foarte utila. Poate pune uneori in evidenta calcificarile prezente in interiorul unor sarcoame. Alteori, in cazul tumorilor renale care prezinta si manifestari urologice, urografia cu substanta de contrast poate evidential deplasarea si distorsionarea rinichiului, calicelor si ureterului si, mai ales, un defect de opacifiere, suggestive pentru diagnostic.
Metodele imagistice cele mai utile pentru vizualizarea tumorii sunt echografia,tumografia computerizata, imagria prin rezonanta magnetica nucleara si flebografia (cavografiA).
Echografia permite uneori vizualizarea intregii cave inferioare, inclusive a segmentului retrohepatic. Din pacate, nu este foarte precisa intr-un numar semnificatic de cazuri deoarece intre transductor si cava se interpun numeroase structuri (si mai ales ansele intestinale ce contin aeR) ce distorsioneaza imaginea.In situatiile in care vena cava poate fi vizualizata adecvat, tehnica este foarte fidela pentru determinarea patentei acesteia si pentru stabilirea existentiei si extensiei trombului intraluminal.
Tumografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt metodele imagistice non-invazive cele mai importante. Aveste tehnici permit aprecierea precisa atat a interesarii venei cave inferioare, a prezentei si extensiei tumorii primare, a interesarii venei cave inferioare, a prezentei si extensiei trombului tumoral intraluminal, cat si evaluarea precisa a extensiei tumoriiprimare, a interesarii organelor vecine si a existentei metastazelor la distanta. RMN este probabil superioara pentru ca permite efectuarea de sectiuni in mai multe planuri, fapt care face metoda extreme de utila la pacientii cu tumora renala si tromboza tumorala intraluminala. Dilatarea uneia dintre
venele renale (in comparative cu cealaltA) la un pacient cu carcinoma renal sugereaza tromboza tumorala intraluminala. RMN este mai sensibila dar mai putin specifica decat CT in depistarea trombozei intraluminale.
Cavografia defineste localizarea si intinderea interesarii venei cave inferioare si de accea este foarte utila atunci cand se are in vedere interventia cghirurgicala. De asemenea, este precisa in ceea ce priveste diagnosticarea si aprecierea trombozei tumorale intraluminale. Insa, probabil ca flebografia cavei inferioare va fi inlocuita cu tehnicile imagistice moderne (CT, RMN) pe masura ce acestea se vor perfectiona. Exista deja chirurgic care stabilesc indicatia chirurgicala si opereaza pacienti cu tumori care intereseaza cava inferioara fara cavografie prealabila.
Biopsia tumorala preoperatorie cu ace speciale si ghidata echografic sau prin Ct se efectuiaza doar atunci cand rezultatul histologic poate influenta strategia terapeutica. In afara tumorilor cu celule germinale, tumorile care intereseaza cava inferioara nu raspund favorabil la chemo- si/sau radioterapie. Biopsia obtinuta transluminal permite diferentierea intre un tromb simplu si unul tumoral cand exista dubii in aceasta privinta.
Tratament
In majoritatea cazurilor de tumora care intereseaza vena cava inferioara, tratamentul este paliativ, dat fiind stadiul avansat (inoperabiL) in care se prezinta pacientii. Totodata trebuie avut in vedere ca procedeele chirurgicale ce pot fi effectuate au o moralitate importanta. De aceea, tratamentul chirurgical este indicat doar la un numar relative restrans de pacienti, la care tumora este localizata si care au o strategie generala buna si putine alte afectiuni mediale asociate.
Tipul de interventie chirurgicala depinde de tipul de cancer, stadiul acestuia, localizarea sa, de gradul de obstrctie a venei cave si de gradul de dezvoltare a ciculatiei colaterale. Exista mai multe cai de abord ce pot fi folosite. Alegerea unui anumit tip de incizie depinde de tipul morphologic al pacientului, mecesitatea asocierii unei rezectii hepatioce concomitant cu reconstrctia cavei inferioarae localizarea procesului tumoral si de eventuala necessitate a instalarii circulatiei extracorporare. Pentru tumorile cavei inferioare o incizie mediana abdominala este suficienta. Pentru tumorile care intereseaza segmentul suprarenal si/sau suprahepatic se foloseste, de obicei, o incizie toracoabdominala (incizie la nivelul toracelul in spatial 8 sau 9 intercostal prelungita anterior cu o incizie abdominala medianA) sau o incizie subcostala bilaterala, asociata cu o sternotomie mediana (incizia in steA). Mai poate fi folosita o incizie abdominala mediana prelungita in sus cu o sternotomie mediana.
Rezectia cavei inferioare infrarenale fara inlocuirea acesteia poate fi efectuata la pacientii cu ocluzia completa a cavei inferioare infrarenale si care nu au simptome determinate de acasta la nivelul membrelor inferioare. Rezectia venei cave inferioare suprarenale fara inlocuire cu un conduct este mult mai riscanta. Incidenta insuficientei renale si a manifestarilor de insuficienta venoasa la nivelul membrelor inferioare este semnificativa. Totusi, in cazurile cu circulatie colaterala bine dezvoltata (lombara, epigastrica, renala, suprarenala, gonadica si paravertebralA) manifestarile enumerate pot sa nu apara. Este insa greu de stability preoperator la acre pacienti poate fi efectuata rezectia cavei inferioare suprarenale fara urmari nefaste.
Rezectia venei cave inferioare suprarenale fara inlocuire cu grefon este de evitat in cazurile in care se efectuiaza concomitant sau s-a efectuat in atecedente o nefrectomie dreapta si la care este necesara ligature concomitenta a venei renale stangi. Drenajul adecvat al rinichiului stang este vital pentru mentinerea unei functii renale satisfacatoare la acesti pacienti.
Pentru a aprecia efectul rezectiei venei acve inferioare suprarenale fara inlocuire ulterioara asupra functiei renale se urmareste diureza in sala de operatie. Reconstructia venei renale sau reimplatarea sa este necesara in cazurile in care apare anuria sau oliguria marcata ca si in cazurile in care presiunea masurata direct in vena renala clampata depaseste 40 mm Hg.
In principiu, se recomanda inlocuirea venei cave suprarenale ori decate ori acest luccru este posibil.
Inlocuirea venei cave inferioare este indicate atunci cand cava inferioara este obstruata partial sic ea mai mare parte a circuferintei sale este interesata de procesul tumoral. Pentru inlocuirea venei acve inferioare se folosesc, de obicei, proteze din ePTFE armate. Protezele disponibile in momentul de fata au o patenta buna si exista intr-o mare varietate de dimensiuni. Avantajul theoretical protezelor sintetice asupra grefoanelor venoase (spiral sau din vena femuralA) consta in rezistenta mai mare pe care o opun aceste conducte la presiunea intraabdominala crescuta.
Inlocuirea venei acve inferioare suprarenale retrohepatice poate fi asociata cu rezectie hepatica in cazul in care exista metastaze hepatice rezecabile. Pentru aceasta operatie, abordul se face printr-o incizie subcostala bilaterala sau printr-o incizie toracoabdominala (prin spatial 8 sau 9 inracostal, prelungita anterior sip e linia mediana la nivelul abdomenuluI). Diafragmentul este incizat radiar si se elibereaza la cava inferioara suprahepatica si supradiafragmaticaunde cava va fi clamopata. Explorarea abdominala atenta trebuie sa excluda prezenta altor metastaze. Ficatul este examinat prin palpare bimanuala si prin echografie introperatorie pentru localizarea precisa a metastazelor hepatice si excluderea existentei de metastaze in teritoriile considerate libere. Controlul structurilor vasculare majore ale ficatului si al venei acve inferioare se face la inceput. Urmeaza ligature ramurilor adecvate ale areterei hepatice, venei hepatice si venei porte. Poate fi demarcate astfel zona ce urmeaza a fi excizata si se reducepierderea de sange. Urmeaza rezectia lobilor hepatici programati afi indepartati.
Nu vor fi clampate venele suprahepatice ale segmentelor ce vor fi pastrate decat tarziu in cursul operatiei, inaintea clamparii cavei. Clamparea cavei (ce are loc dupa rezectia hepaticA) este precedata de administrarea unei doze mici de heparina (1000-2500 U.I). Inaintea clamparii acestora ele vor fi ocluzionate temporar pentru aprecierea efectului asupra hemodinamicii. Scaderea tensiunii arteriale sistolice sub 100 mm Hg impune folosirea unui by-pass veno-venos (printr-o canula introdusa cu un capat in cava infrarenala si cu celalalt intr-o jugulara internA) pentru mentinerea hemodinamicii.
In continuare va fi completata rezectia tumorala si rezectia venei cave retrohepatice. Segmentuk de vena cava rezectat v fi inlocuit cuoproteza. Anastomoza proximalava fi realizata prima si ea include, de obicei, si vena hepatica restanta. Se declampeaza vena suprahepatica si pedicululhepatic dar cu pastrarea initial in pozitie a clampei depe cava superioara. Astfel, ficatul este "spalat" de metabolitiiacizi acumulati inperioada de ischemie. Apoi se declampeaza ceva inferioara suprarenala si se clampeaza proteza. Im acest moment, fluxul sangvin normal la nivelul ficatului este reluat.
Se efectuiaza anastomoza periferica (inferioarA) de la nivelul cavei inferioare. Urmeaza manevrele de evacuare a aerului (purjarE). Are loc fixarea ficatului (pentru a evita torsionarea axelor sale vascularE) si acoperirea protezei cu omentul mare.
Anticoagularea cu heparina se mentine, de obicei, 24-28 de ore postoperator. Pacientii vor fi externati sub tratament anticuoagulator oral ( cu mentinerea I.N.R. intre 2 si 3)
Tratamentul carcinomului renal cu tromboza tumorala la nivelul venei caveinferioare beneficiaza de cele mai multe ori de nefrectomie si extirparea concomitenta in bloc a trombului tumoral prin trombectomie directa. In cazul in care trombul tumoral ajunge in segmentul retrohepatic sau in camerele cordului drept, aceastainterventie este insa dificil de exexutat.In acest caz operatia se desfasoara utilizand circulatia extracorporala.
Trombectomia completa si inchiderea adecvata a cavei inferioare sunt esentiale pentru evitarea producerii embolieipulmonare si a trombozei de cava. Inchiderea primara a cavei inferioare este posibila, avand in vedere calibrul mare al acestui vas. Atunci cand inchiderea primara este stenozanta sau cand este necesara rezectia unui sector de perete venos, inchiderea se face utilizand un petec venos sau sintetic.
In cazul in care trombonul tumoral ajungein atriul drept este necesara instalarea circulatiei extracorporale si extragerea acestuia prin atriul drept sub vedere directa pentru a exclude embolia pulmonara. Interventia poate fi efectuata in oprire circulatorie completa, darmai degraba aceasta nu este necesara. Cordul nu trebuie oprit, ci doar asistat folosind o canula in vena cava superioara si doua aspiratoare in atriul drept deschis.
Rezultate
Sunt greu de apreciat rezultatele tratamentului chirurgical al tumorilor venei cave inferioare, dat find faptul ca studiile care le prezinta cuprind inmarea lor majoritate doar un numar foarte mic de cazuri.Se apreciaza ca mortalitatea este semnificativa (circa 10%, variind dupa diferite studii intr 0 si 15%), la fel ca si morbiditatea perioperatorie.
Dintre complicatii postoperatorii cele mai frecvente sunt: ischemia miocardica, complicatiile pulmonare (pneomonii, embolie pulmonara, ventilatia mecanica prelungita etc.), aritmiile cardiace (in special atrialE), insuficienta renala si sangerarea. Rata inalta de embolie pulmonara perioperatorie (care reprezinta de fapt principala sursa de mortalitate si morbiditate postoperatoriE ) justifica introducerea unui filtru cav sau cliparea cavei inferioare la pacientii cu ocluzie de cava infrarenala sau la care se poate evidentia un tromb nonocluziv la acest nivel.
Problema cea mai importanta care trebuie luata in discutie la acesti pacienti este impactul pe care operatia il are asupra supravietuirii,eficienta controlului procesului tumoral si influenta supra calitatii vietii pacientilor.Rezectia completa a tumorii ofera cea mai buna sansa de supravietuire si riscul cel mai mic de recurenta locala sau generala, indifferent de tipul de tumora.De fapt supravietuirea pacientului depinde de posibilitatea obtinerii unor margini de rezectie libere de boala si nu depinde de marimea tumorii, localizarea sa, gradul de malibilitate si de folosirea a tratamentelor adjuvante.
Bibliografie
1.Bower, T.C., Stanson, A.-Diagnosis and Management of Tumors of the Inferior Vena Cava, in Rutherford, R.B. (ed.) Vascular Surgery, Philadelphia, WB Saunders, pp.2077-2092, 2000.
2.Bower, T.C.-Primary and secondary tumors of the inferior vena cava, in Glovickzki, P., Yao, J.S.T. (ed.) Handbook of Venous Disorders, Londra, Champan&Hall, pp.529-550, 1996.
3.Burke, A.P.,Virmani, R-Sarcomas of the great vessels. Cancer, 71:761-773, 1993
4.Duckett, J.W., Lifland, J.H., Peters, P C-Resection of the inferior vena cava fo adjacent malignant diseases. Surg.gynecol.Obstet. 136:711-716, 1973.
5.Durcroix, J.P-Thrombose des Veines Caves, In Devulder, B. (ed.) Medicine Vasculaire, Paris, Masson, pp.230-234, 1996.
6.Fagarasanu, D., Candea, V., Tintoiu, I.- Tumori rare cu dezvoltare intraluminala in cava inferioara. Al 2-lea Congres National de Angiologie si Chirurgie Vasculara, Cluj, 7-9 mai, 1997.
7.Habib, N.A., Michaeil, N.E.,Boyle, T., Bean, A.-Resection of the inferior the cava during hepatectomy for liver tumours. Br.J.Surg. 81:1023-1024, 1994.
8.Langenburg, S.E., Blackborne, L.H., Sperling, J.W. si colab.- Management of renal tumors involving the inferior vena cava. J.Vasc.Surg.20:385-388, 1994
9.Mingoli, A., Sapienza, P., Cavallaro, A. si colab.-the effect of extent of caval resection in the treatment of inferior vena cava leiomyosarcoma. Anticancer Res. 17:3877-3882, 1997.
10.Neves, R.J., Zincke, H.- surgical treatment of renal cell cancer with cava extension. Br. J. Urol.59:390-395, 1987.
11.Protsthetic replacement of the inferior vena cava after resection of pheochromocytoma. J. Vasc.Surg. 19:169-173, 1994.
12.Spitz, A., Wilson, T.G., Kawachi, M.H. si colab.- Vena caval resection for bulky mestastatic germ cell tumors: An 18-year experience. J. Urol. 158:1813-1818, 1997.
13.Stanson, A.w., Breen, J.F.- Computes tomography and magnetic resonance imaging. Guidelines of the American Venous Forum, in Gloviczki, P., Yao, J.S.T. (ed.) Handbook of Venous Disorders, Londra, Champan& Hall, pp.529-550, 1996.
14. Turner, W., Cranston, D.-Tumours of the kidney, in Morris, P.J., Malt, R.A. (ed.) Oxford Textbook of Surgery, Oxford, Oxford University Press, pp.1602-1607, 1994.
15. Wilson, S.E., Jabour, A., Stone, R.T. si colab.-Patency of biolic and prosthetic inferior vena cava grafts with distal limb fistula. Arch.Surg.l 113:1174-1179, 1978.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
