Aceasta tulburare ce apare la copii foarte mici si mici se caracterizeaza prin anomalii persistente ale patternurilor de relationare sociala, asociate cu perturbari emotionale si reactive la schimbarile din ambianta. Teama excesiva si hipervigilenaa care nu raspund la mangtieri sunt caracteristice; interactiunea sociala cu copii de varsta similara este slab_, auto si hetero-agresiunile sunt foarte frecvente, lamentarile sunt obisnuite, in unele cazuri putand apare si oprirea cresterii. Sindromul apare probabil ca o consecinta directa a unei neglijenae parentale severe, abuzuri si a unei foarte proaste educatii. Existenaa acestui pattern comportamental este bine cunoscuta si acceptata, dar exista permanente incertitudini privind aplicarea criteriilor de diagnostic, limitele sindromului si daca sindromul reprezinta o entitate psihologica valida. Totusi, categoria este inclusa aici din cauza importanaei sindromului pentru sanatatea publica, deoarece nu exista nici un fel de dubii privind existenaa sa si din cauza patternului comportamental care nu se incadreaza in criteriile de diagnostic ale nici unei alte categorii diagnostice.
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Trasatura cheie este un pattern anormal de relationare a copilului cu ce care il ingrijesc, pattern care apare inaintea varstei de cinci ani si care implica trasaturi maladaptive ce nu apar la copilul normal, pattern care este suficient de persistent (chiar daca este reactiV) pentru a induce modificari marcate in patternurile de crestere.
Copii mici cu acest sindrom manifesta raspunsuri sociale extrem de contradictorii si ambivalenae, evidente cel mai bine la petreceri si reuniuni; copii foarte mici pot aborda o mina ab_tuta si privesc fix in timp ce sunt tinuti sau raspund celor care ii ingrijesc cu o combinatie de abordare, evitare si rezistenta la mangtieri. Perturbarea emotionala se poate manifesta prin lamentari aparente, lipsa raspunsului emotional, reactii de retragere, ca de exemplu de a se tranti pe covor, si/sau raspunsuri agresive la disconfortul lor sau a altora. Teama excesiva si hipervigilenaa (uneori descrisa ca "atentie inghesata") ce nu raspunde la mangaieri poate apare in unele cazuri. In multe alte cazuri copilul arata un interes fata de alti copii de varsta similara, dar jocul social este impiedicat de raspunsuri emotionale negative. Tulburarea de atasament poate fi insotita si de o afectare a vigorii fizice, precum si de o afectare a cresterii (care trebuie codificata in functie de categoria somatica adecvata R62.).
multi copii normali manifesta o lipsa de securitate in patternul atasamentului lor selectiv pentru un parinte, dar aceasta nu trebuie confundata cu tulburarea de atasament reactiva de care difera prin cateva aspecte cruciale. Tulburarea se caracterizeaza print-un tip anormal de insecuritate manifestat in raspunsul social marcat contradictoriu care nu se intalneste de obicei la copii normali. Raspunsul anormal se extinde pe diferite situatii sociale si nu se limiteaza la o relatie duala cu persoana anumita care-l ingrijeste; exista o lipsa a raspunsului la mangaieri; si exista o tulburare emotionala asociata sub forma apatiei, lamentatiei sau fricii.
Aceasta stare se diferentiaza de tulburarile extensive ale dezvoltarii prin cinci trasaturi principale. In primul rand copii cu tulburare reactiva de atasament au o capacitate normala de reciprocitate si resposivitate sociala, capacitate care lipseste la cei cu
tulburari extensive ale dezvoltarii. In al doilea rand, desi patternuri anormale de responisivitate sociala sunt initial o trasatura generala a comportamentului copilului in tulburarea reactiva de atasament, intr-o varietate de situatii, remisiunea este buna cand copilul este plasat intr-un mediu favorabil cresterii, care ii ofera continuitatea de ingrijire responsabila. Aceasta nu se intampla in cazul copiilor cu tulburari extensive ale dezvoltarii.
In al treilea rand, desi copii cu tulburare reactiva de atasament manifesta o afectare a dezvoltarii limbajului (de tipul descris la F80.6); ei nu manifesta anomalii calitative de comunicare caracteristice autismului. In al patrulea rand, spre deosebire de autism, tulburarea reactiva de atasament nu este insotita de defecte cognitive severe, ce nu raspund la modificari ambientale adecvate. In al cincilea rand, patternurile de comportament persistente, repetitive si stereotipe nu sunt trasaturi ale tulburarilor reactive de atasament.
Tulburarile reactive de atasament apar aproape intodeauna in relatie cu o ingrijire total neadecvata. Aceasta poate consta in abuz sau neglijare psihologica (pedepse aspre, lipsa de raspuns la "deschiderea" copilului, sau atititudini parentale aiureA), in abuz sau fizica (nepasare permanenta fata de necesitatile bazale fiziologice ale copilului; b_tai repetate sau hranire neadecvatA). Intrucat nu exista suficiente cunostiinae privind consistenaa asocierii dintre ingrijirea neadecvata a copilului si tulburare, prezenta unor privatiuni sau distorsiuni ambientale nu este o cerinas diagnostica. Totusi, trebuie sa se procedeze cu precautie in punerea diagnosticului in absenta dovezilor de abuz sau neglijare. Deci, diagnosticul nu trebuie pus automat pe baza abuzului sau a neglijenaei, dar nu toti copii neglijati sau "abuzati" nu manifesta tulburarea.
Exclude: sindromul Asperger (F84.5); tulburarea de atasament de tip dezinhibat al copilariei (F94.2); sindroame de maltratare avand ca rezultat probleme somatice (T74); variatiile normale in patternul de atasament selectiv; abuz sexual sau fizic in copilarie rezultand probleme psiho-sociale (Z61.4-Z61.6).
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
