Reprezinta procese inflamator-infectioase acute sau cronice, cu punct de plecare la ni¬ve¬lul in¬tes¬tinului terminal; se exclud supuratiile perianale secundare migrarii unor abcese dintr-un organ ve¬cin (uretra posterioara, prostata si veziculele seminale la barbat, orga¬nele genitale corespun¬za¬toare la femeiE) sau dintr-un proces de osteita sacrata ori cocci¬giana.

Forme anatomoclinice ale infectiilor anale nespecifice:

- abcese anale;

- flegmoane ale fosei ischiorectale;

- flegmon al spatiului pelvirectal superior;

- inflamatii difuze perirectale.

1. Criptita se caracterizeaza clinic prin dureri vii in regiunea anala exacerbate de defecatie, tu¬se¬ul rec¬tal gasind spasm sfincterian.

2. Papilita: clinic se manifesta prin dureri, tenesme si tulburari de defecatie; la tuseul rectal se ga¬seste sfincterospasm, eventual cu palparea papilelor (ridicaturi mamelonate dureroasE). A¬nu¬scopic se observa papilele cu forma conica, baza lata si varf ascutit de culoare alba.

3. Abcesul anal: clinic domina durerile vii pulsatile insotite de sfincterospasm, cu constipatie, fe¬bra, fri¬soane, alterarea starii generale. Examenul fizic gaseste edem si tumefactie localizata la ni¬velul regiunii ano¬cutanate. Se pot gasi: expansiune submucoasa (la nivelul anusului sau am¬pu¬lei rectale, cu deschi¬dere spontana in lumenul anorectaL), subcutanata (la nivelul marginii anu¬su¬luI), "in bu¬ton de camasa sau bisac" (in lungul fibrelor musculare longitudinale rectale, consti¬tuind un al doilea abces in peretele rectaL), "in potcoava" (transversal in axul fibrelor circulare sfinc¬te¬rie¬nE), in spatiul pelvirectal superior, in fosa ischiorectala.

Forme mai rare:

- abcesul hemoroidal: este secundar unui proces de tromboza supurata; dureri anale vii, episoade fe¬brile de scurta durata;
- abcesul tuberos: este localizat dermic si evolueaza fie ca un furuncul al marginii a¬nu¬sului, fie ca o hidrosadenita; uneori, se complica cu un abces anal tipic.

4. Flegmon de fosa ischiorectala: se caracterizeaza clinic prin dureri vii localizate la nivelul pe¬rineului si anusului, tulburari de mictiune, febra, cefalee, stare toxicoseptica. Examenul fizic lo¬cal gaseste asimetria zonei (fosa interesata bombeazA), tempera¬tura locala crescuta, induratie profunda si dureroasa (la palparea combinata cu tuseul rectaL).

5. Flegmon al spatiului pelvisubperitoneal: simptomatologie discreta, in principal datorata iritatiei peritoneale (balonare prin ileus dinamic, aparare musculara localizata in hipogastru, e¬dem suprapubian, oliguriE). Stare generala alterata de tip septicemic, cu febra ridicata si frisoane. Perete rectal sensibil, bomband la tuseul rectal.

6. Infectii acute necrotizante perianale (celulita nonclostridica si streptococica, gangrena clo¬s¬tridica, gangrena Fournier - fasceita necrotizanta cu localizare perinealA): clinic, in medie dupa 7 zile de la debutul supuratiei anale, apar durere perianala, sin¬drom inflamator local, sindrom in¬fectios general, febra (daca lipseste indica prognostic graV) si placi de necroza cutanata; crepitatii la palparea perineului.

7. Fistule perianale:

Reprezinta traiecte purulente perianale sechelare, cu unul sau mai multe orificii, fiind consecinta e¬volutiei nefavorabile spre cronicizare a abceselor anale sau flegmoanelor lateroanale.

Etape obligatorii parcurse in constituirea unei fistule perianale:

- perioada de inflamatie acuta (foarte rar nesesizata de pacient, atunci cand este scurta si de in¬ten¬sitate mica sau mascata de evolutia concomitenta a unei tromboze hemoroidalE);
- etapa intermediara (in general intre 2-6 lunI);
- stadiul de fistula.

Fistula prezinta in general:

- orificiu profund: se deschide intotdeauna intestinal la nivelul liniei pectinee;
- orificiu superficial (cutanaT): se deschide la cativa centimetri de marginea anusului (in fistulele vechi neglijate pot fi mai multe orificii cutanatE);
- traiect fistulos: se intinde intre orificiul profund si cel superficial, fiind mai mult sau mai putin ramificat, cu perete organizat (membrana piogenA) sau, mult mai rar, re¬pre¬zentat de travee scleroinflamatorii purulente fara pereti proprii.

Clinic, poate sa prezinte:

- debut acut (printr-un abces al marginii anusuluI);
- evolutie lenta: simptomatologie stearsa, cu alternanta de retentie si exteriorizare a su¬puratiei.

Clasificare:

A) Dupa numarul traiectelor si orificiilor:

- fistule simple: un traiect si 2 orificii;

- fistule complexe: mai multe orificii la tegumente, sau traiect bifurcat, sau traiect "in potcoava" (cu orificii externe bilaterale, drept si stang, mai rar anterioarE);
- fistule oarbe: prezinta doar un orificiu (intern anal sau extern cutanaT), celalalt orificiu fiind temporar inchis (deschiderea periodica alterneaza cu retentia purulentA).

B) Dupa inaltimea traiectului fistulos:

- fistule joase (analE): nu depasesc levator ani;
- fistule inalte (pelvirectalE): traiectul fistulos perforeaza m. levator ani si se deschide in rect.

C) Din punct de vedere al relatiei cu muscu¬la¬tu¬ra sfincteriana (cel mai important!):

- fistule extrasfincteriene: traiectul porneste de la orificiul intern, tra¬verseaza stratul muscular neted cir¬cu¬lar, spatiul intermuscular Ei¬sen¬ham¬mer si stratul muscular longi¬tu¬dinal pro¬fund, inconjura sfincterul stri¬at si se deschide la te¬gumente la 3-5 cm de marginea anusului; tra¬iect prin fosa ischio¬rectala sau spa¬tiul pel¬visub¬peri¬to¬neal;

- fistule transsfincteriene: traversea¬za fascicu¬le¬le profund si superfi¬cial ale sfincterului striat;
- fistule subcutaneomucoase (intra¬sfinc¬terienE): in¬conjoara partial sau total fasciculul subcuta¬nat al sfinc¬te¬rului striat si se deschid la piele la¬teral de locul unde corru¬gator cutis ani fixeaza pielea.

D) Din punct de vedere evolutiv:

- fistule necomplicate;
- fistule complicate (rectovaginale, rec¬to¬vulvare, rectovezicale, recto¬pros¬tatice, recto¬ure¬trale, recto¬o¬soa¬sE).

Modalitati de prezentare:

- scurgere de puroi dintr-un orificiu punctiform lateroanal = cel mai frecvent semn;
- prezenta unui abces perianal;
- prurit si intertrigo perianal si fesier (datorita scurgerilor de puroI);
- fistula neglijata care se deschide la tegument prin numeroase orificii situate pe un te¬gu¬ment in¬grosat de tesutul subcutanat sclerolipomatos (raR).

Modalitati de aparitie a fistulei perianale (anamnezA):

- debut recent: fistula instalata dupa deschiderea spontana a unei supuratii mai mult sau mai pu¬tin acute;
- supuratie veche de luni sau ani de zile cu alternanta de perioade cu scurgeri purulente si pe¬rioade de retentie, eventual cu aparitia abcesului anal in perioada de retentie, situatie in care in¬cizia ab¬ce¬sului (doar "un varf de bisturiu") fara explorare este cauza persistentei fistulei;
- fistula cu evolutie indelungata, recidivata dupa multiple interventii chirurgicale;
- abces recidivant al marginii anusului (dovada a unei fisuri analE);
- fistula aparuta dupa tratament corect (incizie si drenaj larG) al unui abces sau flegmon anal, in ciuda ingrijirii postoperatorii perseverente (raR).

Examen obiectiv:

- poate depista orificiul extern al fistulei, situat lateroanal in varful unei mici proeminente, prin care la com¬presiune se scurge cel putin o picatura de puroi, inconjurat de o zona eritematoasa si¬¬tuata intr-o re¬giune indurata, care permite degetului explorator sa identifice traiectul fistulos in tesutul gras subcutanat; un orificiu punctiform este greu de identificat; orificiul extern poate fi unic (anterior sau posterioR), bilateral posterior (in fistula "in potcoava") sau bilateral an¬te¬rior (ex¬ceptionaL);
- poate exista intertrigo perianal sau interfesier cu prurit (datorita scurgerii intermitente de pu¬roI);
- uneori se descopera un hemoroid sau o complicatie a acestuia (rectoragie, tromboza, fisurA);
- explorarea traiectului cu ajutorul stiletului introdus prin orificiul extern, ghidat de de¬getul in¬tra¬rectal, poate repera orificiul intern si/sau sugera varietatea anatomica a fis¬tulei: fistula sub¬cuta¬neo¬mucoasa (traiect fistulos cateterizat foarte aproape de mu¬coa¬sa analA), fistula trans¬sfinc¬te¬riana (cateterul strabate de jos in sus si din afara inauntru sfinc¬terul extern, sub mucoasa sim¬tindu-se numai varful stiletuluI), fistula extra¬sfinc¬teriana (intre degetul din rect si traiectul fis¬¬tu¬los se interpune inelul muscular sfinc¬te¬riaN); explorarea trebuie facuta cu multa grija pen¬tru a nu crea traiect fals.

Anuscopic: se poate evidentia uneori orificiul intern al fistulei, situat la nivelul unei cripte. S-a cons¬tatat (regula lui GoodsalL) ca, raportat la linia transversala ce trece prin centrul anusului, de re¬gula fistulele cu orificiul extern situat anterior de aceasta linie prezinta un traiect direct rec¬ti¬liniu catre orificiul intern, in timp ce fistulele cu orificiul extern situat posterior fata de aceasta linie prezinta un traiect curb catre un orificiu intern care este situat la nivelul comisurii poste¬rioare; o exceptie de la aceasta regula este "fistula lunga anterioara", care are orificiul extern an¬terior de linia transversala, cu un traiect curb lung catre orificiul intern situat la nivelul comisurii posterioare.

Diagnostic diferential cu:

- sinus pilonidal sacrococcigian fistulizat;
- fistule aparute in cursul evolutiei unor boli (boala Crohn, tbc, bilharziozA);
- fistule de cauza rara: cutanate (hidrosadenita supurativa = boala Verneuil, acnee Conglobatt etc.), osoase (tbC), genitale (bartholinita supurata, ruptura perineala obstetricala, endometrioza etc.), urinare (fistule pros¬tatice etc.), veneriene;

- fistule din cancerul anal.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor