Boala diverticulara a colonului este o afectiune cel mai adesea dobandita, frecventa la batrani, caracterizata de hernierea mucoasei colonice prin defecte ale straturilor muscu¬lare; in ordinea frecventei diverticulii pot apare pe marginea mezostenica, intre tenii, sau pe marginea libera a colonului (localizarea diverticulilor este determinata, in parte, de relatia anatomica dintre musculatura colonica si abordul vascular nutritiv al acesteiA).
Tabloul clinic se caracterizeaza prin:
- in diverticuloza: dureri abdominale difuze (mai accentuate in fosa iliaca stangA), constipatie, me¬teorism, greata; scaunul este normal sau poate prezenta mucus sau striuri de sange;
- in diverticulita necomplicata: crize dureroase in fosa iliaca stanga cu posibila iradiere in hipo¬gastru sau regiunea lombara stanga ("apendicita pe stanga"), varsaturi, distensie abdominala, al¬te¬rarea tranzitului abdominal cu predominanta constipatiei.
Cel mai adesea, diverticuloza colonica este boala asimptomatica, descoperita accidental, irigo¬grafic; exista 2 stadii irigografice: stadiul prediverticular (dispar haustrele mai ales in partea stanga si apare o spiculatie fina a sigmoiduluI) si stadiul diverticular propriu-zis (apar pungi extracolonicE).
Majoritatea bolnavilor raman asimptomatici toata viata; doar 10-25% din bolnavi dezvolta semne si simptome de diverticulita (inflamatia diverticuliloR); alti 15% se prezinta cu hemoragie diverti¬cu¬lara.
Diverticulita poate fi acuta sau cronica; cea acuta (mai rarA) duce spre
abdomen acut chirurgical (datorita peritonitei ce apare prin perforatia diverticulului interesaT), cea cronica (mai frecventA) duce in timp la stenoza si pericolita.
Evolutie stadiala si complicatii ale diverticulitei:
- pseudotumori: in jurul zonei afectate de inflamatie apare o reactie de plastronare (vezi "a¬pen¬di¬cita de pe stanga" a vechilor autorI);
- sclerofibroza retroperitoneala cu afectare in special a ureterelor, pe care le stenozeaza;
- hemoragie, manifestata mai ales ca rectoragie repetitiva;
- ocluzie intestinala joasa;
- perforatie in cavitate libera (cu peritonita secundara difuzA) sau in cavitate blocata (cu abces pe¬ricoliC);
- fistule interne (colo-colice, colo-enteralE) sau externe (colo-cutanatE); de mentionat faptul ca in diver¬ti¬cu¬lita apar fistule colovezicale mai frecvent decat in caz de cancer colorectal sau boala Crohn (sunt mai rare la femeile nehisterectomizate, datorita inter¬pozitiei uterine; apar, in plus, in¬fectii
urinare recurente, fecalurie, pneumaturie, infectii urinare ascendente la pacientii cu a¬de¬nom de
prostata asociaT).
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor