= grup de
artrite (artropatii inflamatoarE) disticte de poli
artrita reumatoida, caracterizata prin:
Afectarea, in principal, a col. vert. ("spondil")
afectarea asimetrica a artic. mari
absenta factorului reumatoid ("seronegative")
afect. frecventa a insertiilor fasciilor si tendoanelor pe os (entezitE)
frecventele manifestari extraarticulare: cutanate, mucoase, oculare, intestinale
In aceasta categorie sunt incluse: spondilita anchilozanta (SA), sdr. Reiter, sdr. Behcet, artropatia psoriazica, etc.
SPONDILITA ANCHILOZANTA (SA)
= boala inflamatorie cronica, de obicei evolutiva, care afecteaza predominant scheletul axial (dar si articulatiile perifericE), avind debut la nivelul articulatiilor sacroiliace.
· Este mai frecventa la barbati, intre 15-20 ani
· Boala evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza (spondilos=vertebra, anchilos=strimB).
ETIOLOGIE: nu este cunoscuta, dar sint implicati:
· Factorul genetic = SA este de 30 ori mai frecventa printre rudele bolnavilor decit in populatia generala. Factorul ereditar este corelat cu prezenta antigenului HLA B27 (prezent la 90% din bolnavii cu SA ).
· Factori infectiosi = 70% din bolnavi au avut infectii
urinare cu Klebsiella.
TABLOUL CLINIC:
· Debutul este de obicei ascendent (de la articulatiile lombosacrate spre coloana vertebralA) , dar poate avea si debut descendent sau bipolar.
· Dureri lombosacrate:
1 cu caracter inflamator, ce apar mai ales in a II-a parte a noptii;
2 durerile pot iradia pe fata posterioara a coapsei, alternind de o parte si de alta, realizind ''sciatica in bascula'';
3 durata perioadei dureroase este de peste 3 luni.
· Redoare matinala pronuntata, ameliorata dupa miscari
· Manifestari generale: subfebrilitate, inapetenta, scadere ponderala, astenie.
· Manifestari extrascheletice: oculare (irita este cea mai frecventa, este unilaterala si se vindeca fara sechelE), pulmonare (fibroza pulmonara a lobilor superiorI), cardio-vasculare, neurologice (sindromul ''cozii de cal'')
· Manifestarile articulare periferice apar in cursul evolutiei bolii, pe care o fac mai invalidanta, mai ales ca sint afectate articulatiile coxo-femurale si tibio-tarsiene.
Boala evolueaza in 4 stadii:
1. Std. Sacroiliac= dureri fesiere ce iradiaza pe sciatic, dureri la comprimarea antero-posterioara si laterala a bazinului.
2. Std. Lombar= dureri lombare, stergerea lordozei lombare (rectitudinea coloanei lombarE), reducerea mobilitatii acestui segment (manevra SchobeR)
3. Std. Dorsal= dureri toracice ,limitarea expansiunii cutiei toracice, accentuarea cifozei.
4. Std. Cervical= dureri cervicale, rigidizarea acestui segment (se masoara distanta occiput-peretE)
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:
· SA evolueaza in pusee, intre care exista perioade de remisiune, de durata variabila.
· In formele medii, coloana vertebrala isi pierde complet mobilitatea in aproximativ 20 ani. La unii bolnavi evolutia este mai lenta, boala raminind localizata vreme indelungata la nivelul bazinului si coloanei lombare. Altii au forme rapid evolutive, care duc la rigiditatea intregii coloane vertebrale in 1-2 ani.
· In stadiul avansat, bolnavul are aspectul unei ''marionete de lemn'' (coloana vertebrala rigida, cu stergerea lordozei lombare, cifoza dorsala, proiectia anterioara a coloanei cervicale si cu genunchii si soldurile flectatE).
INVESTIGATII PARACLINICE:
· Radiografia de bazin si coloana vertebrala.
- sacroileita bilaterala este principalul criteriu de dg. radiologic (initial exista inflamatie; ulterior apar eroziuni osoase si punti osoase intre sacru si iliac cu fuziunea completa si disparitia spatiului articulaR)
- apar sindesmofite prin calcifierea ligamentului fibros
- aspect patrat al vertebrelor lombare (pe radiografia de profiL)
- rectilinia col. lombare
· Investigatii de laborator: Ag. HLA B27 (prezent la 90-95% din bolnavii cu SA)
Criterii de dg:
1 Durere lombosacrata cu durata mai mare de 3 luni;
2 Limitarea mobilitatii col. lombare
3 Sacroileita bilaterala (pe RX)
TRATAMENT: desi pina in prezent nu exista un tratament specific al SA, masurile urmaresc sa amelioreze simptomele bolii si sa previna complicatiile invalidante.
· Dintre AINS cele mai eficiente sint: indometacinul si fenilbutazona.
· Kinetoterapie: pentru prevenirea anchilozei in pozitii nefunctionale. Se urmareste cresterea tonusului muschilor extensori mai mult decit a flexorilor. Este utila si hidroterapia (inotuL), curele termale si heliomarine, fizioterapie.
· Rontgen-terapia este rezervata bolnavilor cu forme de boala avansate, care prezinta contraindicatii sau lipsa de raspuns la AINS.
· Tratament ortopedico-chirurgical (protezarea solduluI)
ARTRITA PSORIAZICA
Psoriazisul (hiperkeratoza = proliferare celulara in exces a epidermului si a sinovialeI) este o afectiune cutanata cronica, cu o frecventa de 1-2 % in populatia generala; 20-25% dintre bolnavi fac artrita psoriazica.
Cauze: necunoscute, dar sunt incriminati: stressul, agenti infectiosi, factor genetic (HLA).
1 La 75% din cazuri apar primele leziunile cutanate
2 15% au debut simultan al lez. cutanate si artic.
3 10% debuteaza prin lez. artic.
Exista mai multe tipuri de manifestari artic:
- oligoartrita asimetrica, ce afecteaza numai artic. interfalangiene distale ( este cea mai frecventa forma, 47%)
- poliartrita simetrica a artic. mari (25%)
- artrita mutilanta (foarte raR), cu distrugerea totala a ultimei falange
- spondilartropatie (afectarea coloanei vert.) la 23% din cazuri, cu semne clinice sterse
Tipul de afectare articulara nu este definitiv.
Alte manifestari: cutanate, oculare.
Diagnosticul precoce este dificil.
Tratam.: AINS (mai ales aspirinA) au efect favorabil pt. artic., dar pot agrava lez. cutanate. Metotrexatul are efect favorabil pe ambele leziuni.
Pronostic:
- evolueaza cu perioade de acutizare si remisiune.
- 5% dintre bolnavii cu artrita psoriazica dezvolta forma mutilanta
- progn. negativ au: tinerii, cei cu afectarea excesiva a pielii si forma poliartic.
