-frecvent asociat cu IMA posterior sau inferior al VS
-se caracterizeaza prin staza venoasa,plamani clari,hTA (tablou de tamponada cardiacA)
-ECG->unda Q si supradenivelarea ST in V3R si V5R sau semne de IMA inferior si ST supradenivelat in V2
-tratament:incarcare cu lichide i.v.->↑ debitului VD->↑ presiunii in capilarele pulmonare->↑ presiunii in VS->↑ debitului cardiac
-agenti inotropi adrenergici

Complicatiile infarctului miocardic acut

Tulburari de ritm

1. aritmii ventriculare
. extrasistole ventriculare->grave daca sunt frecvente (>5/minuT),multifocale sau sistematizate sau precoce (cu fenomen R/T)
-tratament->xilina 1 mg/kg in bolus apoi perfuzie continua de 2-4 mg/minut;amiodarona 150-300 mg lent i.v.apoi perfuzie cu 300-600 mg in 12 h
. ritm idioventricular accentuat->ritm ventricular cu frecventa de 60-110/minut;frecvent asociat cu reperfuzia spontana sau terapeutica;necesita doar monitorizare atenta
. tahicardie ventriculara->nesustinuta (< 30 S) sau sustinuta
-tratament->lidocaina,tosilat de bretiliu,amiodarona
. fibrilatie ventriculara->poate fi primara sau secundara (in cazul insuficientei de pompA)
-tratament->xilina 1 mg/kg in bolus apoi 2-3 mg/minut in perfuzie sau soc electric
2. aritmii supraventriculare
. tahicardia sinusala->consecinta hipercatecolaminemiei initiale sau a disfunctiei de pompa, trombozei intraventriculare,pericarditei,febrei
-tratament->corectarea cauzei,chinidina,amiodarona,propranolol 3*400 mg
. extrasistole atriale->pot prefigura fibrilatia atriala
-tratament->chinidina,propafenona,amiodarona
. tahicardie paroxistica supraventriculara + flutter atrial->determina ↑ consumului de oxigen si ↓ perfuziei
-tratament->verapamil 10 mg i.v.;amiodarona 150 mg i.v.
. fibrilatia atriala->se poate datora disfunctiei miocardice,dilatatiei atriale,ischemiei atriale sau hipercatecolaminemiei
-tratament->digoxin 0.25-0.5 mg i.v.,conversie electrica in ritm sinusal

Tulburari de conducere
1. bradicardia sinusala->se asociaza usu.cu infarctele inferioare ce determina ↑ tonusului vagal
2. blocuri atrio-ventriculare->tratament cu atropina 0.5 mg i.v. apoi 1-1.5 mg in 24 h in perfuzie
3. blocuri de ramura->apar usu.in infarcte anterioare intinse si pot progresa spre bloc atrioventricular complet

Insuficienta de pompa

-cuprinde insuficienta cardiaca si socul cardiogen
-functia ventriculului stang se poate aprecia prin masurarea TA,presiunii telediastolice in VS,presiunii in arterele pulmonare si capilarele pulmonare si a PVC
-1/2-1/3 din pacientii fara semne clinice de insuficienta cardiaca au presiune diastolica ↑ in VS,presiune diastolica ↑ in artera pulmonara si debit cardiac ↓ (fractie de ejectie ↓)
-clinic:dispnee,raluri crepitante bilateral,↓ intensitatii zgomotelor cardiace,tahicardie,galop protodiastolic
-semne de IVD->turgescenta jugularelor,staza hepatica,edeme
-prezenta socului cardiogen->TA sistolica < 90 mmHg,semne de hipoperfuzie periferica (paloare, transpiratii reci,obnubilare,oliguriE)
-clasificare Killip si Kimball:
. clasa I (IM necomplicaT)->fara semne de insuficienta cardiaca
. clasa II (insuficienta cardiaca usoara,moderatA)->raluri in 1/3 inferioara la ambele baze si/sau galop protodiastolic + tahicardie
. clasa III (insuficienta cardiaca congestiva severa-EPA)->raluri mai sus de varful scapulei sau EPA
. clasa IV (soc cardiogeN)->hipoperfuzie periferica,hTA < 90 mmHg,tahicardie

-clasificare hemodinamica dupa Forrester:

. clasa I->cordul compensat,index cardiac si PCP normale,TA normala,nu exista raluri de staza
. clasa Ib->status hiperkinetic datorita hipercatecolaminemiei;index cardiac ↑,PCP normala sau ↓, TA usu.↑,tahicardie
. clasa II->congestie pulmonara fara prabusirea debitului cardiac;index cardiac normal,PCP > 18 mmHg, TA normala sau ↑
. clasa III->hipoperfuzie sistemica izolata,fara congestie pulmonara;index cardiac ↓,PCP normala,TA <90 mmHg,semne de hipoperfuzie periferica incompleta
. clasa IV->soc cardiogen;index cardiac ↓,PCP mult ↑,hipotensiune,oligoanurie,tegumente umede,reci, palide,confuzie sau agitatie,tahicardie,numeroase raluri de staza si polipnee

-tratament:

1. combaterea factorilor favorizanti->tulburari de ritm,anevrism,defecte septale
2. ↓ presarcinii->restrictia de Na,diuretice,venodilatatoare
3. ↑ contractilitatii inimii->agenti inotropi:glicozizi digitalici,agonisti adrenergici (dopamina,dobutaminA) si inhibitori ai fosfodiesterazei (amrinona,milrinonA)
-clasa I hemodinamica->clasa Ib necesita tratament β-blocant (esmolol,metoprolol,propranoloL)
-clasa II hemodinamica->diuretice (furosemid 20-40 mg i.v. repetabil la 4-6 H)
-nitroglicerina i.v. in perfuzie->10 mcg/minut si se ↑ cu 10 mcg/minut la fiecare 5-10 minute
-nitroprusiat de Na->0.5 mcg/kg/minut la inceput si se ↑ pana la 10-20-50 mcg
-agonisti adrenergici->dobutamina (2-3->20-30 mcg/kg/minuT),dopamina (5 mcg/kg/minuT)
-digitalice esp.in faza subacuta sau cronica a IMA sau in prezenta fibrilatiei atriale sau a flutter-ului atrial
-clasa III hemodinamica->administrarea de lichide (1-2 l de ser fiziologic in 30-60 minute +/- dextran 500 sau 1000 mL);dopamina (7-10 mcg/kg/minuT)
-clasa IV hemodinamica->↑ debitului cardiac->agenti inotropi (dopamina,dobutaminA)
-↓ presarcinii->venodilatatoare (sub monitorizarE)
-balonas intraaortic de contrapulsatie

-by-pass coronarian chirurgical

Complicatii mecanice

1. ruptura de perete miocardic liber->conduce la deces prin tamponada cardiaca
2. ruptura de sept interventricular->brusc deteriorare hemodinamica cu evolutie spre soc cardiogen;apare un suflu holosistolic aspru,intens,parasternal stang,insotit de freamat
3. insuficienta mitrala->se poate produce prin ruptura unor elemente ale muschiului papilar,ischemia muschiului papilar sau prin remodelarea miocardului
-ruptura totala a muschiului papilar este incompatibila cu viata
-ruptura prin ischemie determina un suflu sistolic aspru la varf,ce iradiaza in functie de directia jetului dar mai frecvent spre apex
-diagnosticul pozitiv se pune pe baza echografiei Doppler
4. anevrism ventricular->reprezinta o subtiere foarte marcata a peretelui VS->apare o zona ventriculara protruziva,subtire si akinetica
-ECG->aspect "inghetat" de IMA->persistenta supradenivelarii segmentului ST
-diagnosticul pozitiv se pune pe baza imaginii echografice,aceasta permitand si masurarea dimensiunilor anevrismului si a afectarii functiei ventriculare
-complicatii->tromboembolice,aritmice si mecanice (ruptura anevrismuluI)
-tratament->anticoagulante,tratament chirurgical

Complicatii tromboembolice
1. tromboembolism sistemic->tromb intraventricular (esp.apexul VS) care ulterior embolizeaza;apare aproape exclusiv in infarctele anterioare transmurale intinse
-diagnosticul pozitiv se face echografic
2. tromboembolism pulmonar->usu.cu origine in tromboza venoasa a membrelor inferioare la bolnavii cu staza sistemica si mai rar in trombi din cavitatile drepte sau tromboza in situ

Ischemia miocardica postinfarct

1. angina pectorala postinfarct
. angina precoce->10-14 zile;este considerata angina instabila si necesita tratament medicamentos agresiv sau coronarografie
. angina tardiva->apare la 2-4 saptamani;este stabila
2. extensia infarctului->o noua crestere a markerilor enzimatici esp.CPK-MB in primele 48 h de la debut
3. recidiva infarctului->apare la peste 48 h de la debutul infarctului initial

Pericardita postinfarct
1. pericardita acuta->pericardita fibrinoasa;durere,frecatura pericardica rara
2. pericardita tardiva (sindrom DeissleR)->poate apare la 2 saptamani de la debutul IMA;origine autoimuna ca reactie la tesutul miocardic necrozat
-clinic->durere precordiala,febra,frecvent pleurita stanga
-tratament->antiinflamatoare->aspirina 3-4 g/zi

Alte complicatii

1. pneumopatii acute de decubit

2. retentie de urina->favorizeaza infectiile urinare

3. constipatie de decubit

4. febra
5. astenie fizica si sdr.vertiginos la mobilizare
6. umar dureros->dureri foarte intense esp.la nivelul membrului superior stang

Evaluarea pacientilor postinfarct
-clinic,ECG,echografie,proba de efort submaximal,scintigrafie miocardica
-clasificare:

. cu ischemie miocardica severa

. cu ischemie miocardica moderata sau usoara

. fara ischemie miocardica

Profilaxia secundara postinfarct

. β-blocante->timp de 2 ani

. antiagregante plachetare

. anticoagulante->doar in prezenta riscului tromboembolic

. IECA->IMA extins,anevrism VS

. nitrati

. antiaritmice->amiodarona

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor