I. Celula neoplazica
II. Factori care determina cresterea tumorilor umane
III. Evolutia locala
IV. Metastazarea
V. Carcinogeneza
CELULA CANCEROASA (MALIGNA)
Originea si selectia clonala
Evolutia celulelor
stem (susE) din tesuturile organismului are in mod obisnuit 3 etape:
. Diferentierea la forme mature
. Autoreplicarea
. Moartea
Datorita unor mutatii genetice, din celulele suse rezulta celule cu forme si proprietati deosebite de cele normale = celule transformate, sau celule maligne.
CELULA CANCEROASA (MALIGNA)
Originea si selectia clonala
Cancerele apar ca urmare a alterarilor functiilor de baza intr-o singura celula, care prin replicare da
nastere unui clon celular, clon
malign = teorie monoclonala. Acestea sunt cele mai multe dintre cancere.
In anumite situatii cancerele pot apare din mai multe celule transformate simultan, care produc mai multe clonuri = policlonal; unii autori sustin ca acestea ar fi cancerele de natura virala.
MODIFICARILE CELULEI MALIGNE IN RAPORT CU CELULA NORMALA
Celula
canceroasa - caracteristici generale
. Hipercromatism
. Modificari de forma si volum ale diverselor componente celulare
. Mai multe mitoze, indici mitotici anormali
. Independenta fata de factorii de crestere, cu proliferare anarhica
. Diferentiere mai slaba, chiar lipsa diferentierii
MODIFICARILE CELULEI MALIGNE IN RAPORT CU CELULA NORMALA
Celula
canceroasa - caracteristici generale
. Heterogenitate celulara, datorata instabilitatii genomului cu diviziune asimetrica (permite selectia clonelor celor mai agresivE)
. Capacitatea de a invada tesuturile din jur, de a migra in lungul vaselor limfatice si in cavitati naturale si de a metastaza la distanta
CARACTERISTICI SI MODIFICARI ALE CELULEI CANCEROASE
1. Transformarea
2. Alterarea inhibitiei de contact
3. Modificari ale membranelor celulare
4. Modificari antigenice
5. Modificari genice
6. Modificari cromozomiale
7. Modificari biochimice
1. TRANSFORMAREA
Modificare fenotipica celulara obligatorie, transmisibila celulelor descendente (progenI), tradusa prin modificari morfologice si capacitatea de a produce noi
tumori daca celulele respective sunt transplantate la un primitor singenic.
2. ALTERAREA INHIBITIEI DE CONTACT
. Alterarea inhibitiei de contact a miscarii - celulele canceroase nu se opresc la contactul cu alte celule si astfel nu mai au o orientare precisa si se suprapun.
. Alterarea inhibitiei de contact a diviziunii - la celulele normale diviziunea se opreste cand se ajunge la o anumita densitate celulara, la cele canceroase cresterea este nelimitata; Celulele normale cresc numai in mediu solid, cele canceroase si in mediu lichid.
3. MODIFICARI ALE MEMBRANELOR CELULARE
Cancerul considerat boala a membranelor celulare
. modificari functionale
. alterari ale permeabilitatii si transportului transmembranar
. alterarile jonctiunilor intercelulare
. alterarea sarcinilor electrice ale suprafetei celulare
. alterari ale enzimelor de suprafata
. alterari in compozitia membranelor
4. MODIFICARI ANTIGENICE
Un cancer poate declansa un raspuns imun, exprimand antigene:
. Antigene specifice tumorale care nu se gasesc asociate pe celulele normale
. Antigene asociate tumorilor care se gasesc si pe celulele normale dar cu expresie redusa
. Antigene oncofetale, care in mod obisnuit se gasesc in viata embrionara, dupa nastere exprimarea lor fiind represata de anumite gene (alfafetoproteina, antigenul carcinoembrioniC)
. Antigene virale, cand in procesul de cancerizare intervin anumite virusuri
5.MODIFICARI GENICE
Fenotipul malign este consecinta unei mutatii genetice (o gena normala, protooncogena, se transforma intr-o oncogena, care poate declansa transformarea maligna a celulelor susE)
Genele implicate intr-o susceptibilitate individuala crescuta pentru cancer se impart in trei categorii:
- gene de reparare a ADN-ului
- gene propriuzise ale cancerului - oncogene
- gene implicate in metabolismul carcinogenilor exogeni
6. MODIFICARI CROMOZOMIALE
Celulele somatice umane contin 46 cromozomi, adica 23 perechi, adica un numar diploid de cromozomi (2N). Euploidia, adica prezenta unui numar multiplu de N (numarul de cromozomi ai unui gameT), caracterizeaza celulele normale.
Dezordinile cromozomiale preced si predispun la aparitia unor forme specifice de cancer. Celula canceroasa poate prezenta
. Anomalii cromozomiale de numar si/sau
. Anomalii cromozomiale de structura
7. MODIFICARI BIOCHIMICE
Perturbarile biochimice vizeaza in proportii variabile metabolismul glucidelor, proteinelor si acizilor nucleici si mai putin metabolismul lichidelor si lipidelor.
Celulele maligne au un metabolism glicolitic si anaerob (cresterea glicolizei este consecinta cresterii ratei diviziunii celularE).
Exista in celula canceroasa o rata crescuta a sintezei de proteine, de ADN si ARN.
MODIFICARI MORFOLOGICE ALE CELULEI - Nucleul
Modificari de forma sunt totdeauna prezente
Modificarile dimensiunii - cariomegalia
Anomalii de distributie a cromatinei (heterocromatinA) si hipercromazia nucleara
Modificarile de numar
NUCLEOLUL
Modificari de forma - cea mai sugestiva caracteristica a celulei canceroase, prezentandu-se sub aspectul neregularitatii;
Modificari de dimensiuni - dimensiuni crescute, corelat cu gradul de anaplazie si cu prognostic defavorabil
Modificari de structura - vacuolizarea centrala a nucleolului
Modificari de numar - numarul nucleolilor creste, corelat cu gradul de anaplazie si cu prognosticul defavorabil.
MEMBRANA CELULARA
Prezinta unele neregularitati si uneori lipsuri, cu pierderea unor parti din citoplasma = fragilitate celulara.
CITOPLASMA
Modificari de dimensiuni - anizocitoza (polimorfism marcaT).
Modificari de forma
Modificari functionale
. eliberarea unor produse: keratina, mucus, pigment melanic
. fagocitoza - inglobarea unei celule maligne in citoplasma alteia (canibalism celulaR)
Modificari biochimice - sinteza sporita de proteine, intr-un ritm mai rapid; degradare proteica scazuta; modificari enzimatice ce intervin in procesul de invazie locala.
RAPORTUL NUCLEU/CITOPLASMA
In celulele normale este un raport variabil dar permanent subunitar; in celulele canceroase acest raport este crescut, corelat cu gradul de anaplazie celulara.
EVOLUTIA NATURALA A CANCERULUI
In general comuna mai multor cancere
Determinata de:
- Factori carcinogenici
- Posibilitati de aparare ale gazdei
- Entitati morbide coexistente
- Celulele si tesutul de origine
- Factori imunologici
- Factori genetici
CRESTEREA CELULARA NORMALA
Cresterea celulelor poate fi:
- Numerica (cand este in exces = hiperplaziE)
- In dimensiuni (cand este in exces = hipertrofiE)
- Combinarea celor doua
Un adult mediu ca varsta si greutate are aproximativ 105 celule. Numarul total de celule la maturitate este aproximativ constant.
Celulele din tractul intestinal, maduva osoasa, piele sunt inlocuite permanent
Celulele din musculatura neteda, tesutul conjunctiv, endoteliul capilar, parenchimul hepatic sufera un proces de inlocuire mai redus
Muschii striati si neuronii nu mai prolifereaza
CICLUL CELULARfazele ciclului
G1 - de presinteza; durata variabila; se sintetizeaza ARN si enzime necesare sintezei ADN; sub actiunea unui stimul (hormon sau factor de cresterE) se trece de punctul de restrictie in faza S
S - de sinteza a ADN; dureaza 8-30 ore atat pentru celulele normale cat si pentru cele neoplazice
G2 - sinteza ADN se opreste dar sinteza de ARN si proteine continua; dureaza aproximativ o ora
M - faza de mitoza, dureaza 30-90 minute.
CICLUL CELULAR
Daca nu acumuleaza suficient pentru depasirea punctului de restrictie (carente in elemente nutritive esentiale, privatie de ioni de calciu, inhibitia transcriptiei si/sau translatieI) ea nu se va mai replica. Se degradeaza elementele acumulate si ramane in afara ciclului celular, in faza G0 (dormantA); poate ramane in aceasta faza chiar zeci de ani; prin interventia unor stimuli pot reintra in ciclul celular
CICLUL CELULAR
Fiecare populatie celulara cuprinde trei subpopulatii:
Celule aflate in ciclul celular (in replicare sau reinnoirE)
Celule care ajung la diferentiere si maturitate si apoi mor
Celule in compartimentul nonproliferativ G0, care pot reintra in ciclul celular
CICLUL CELULAR
Ciclul celular este caracterizat prin timpul de dublare, bine reglat in celulele normale, variabil si relativ autonom in celulele canceroase (progene sau metastazE)
Timpul de dublare determina agresivitatea tumorii; cele cu Td foarte mic (12-24 orE) au evolutie foarte rapida, unele reprezinta adevarate urgente oncologice; altele au Td lung (17 zile - sarcom Ewing, 600 zile - adenocarcinoame colorectalE)
Nu exista paralelism perfect intre Td si indicele de proliferare (exista pierderi celulare - unele celule mor fara a se divide, altele dau nastere la progene neviabilE)
EVOLUTIA TEMPORALA A CANCERELOR
Initierea - determina modificari ireversibile in celulele normale, de obicei in celulele stem
Promotia - determina transformarea celului normale in celula maligna
Proliferarea (progresiA) - da nastere unui anumit tip de cancer
Sumarea acestor procese reprezinta istoria naturala sau progresia biologica a cancerului
EVOLUTIA TEMPORALA A CANCERELOR
Faza preclinica - perioada de latenta sau de inductie tumorala - au loc fenomene moleculare si celulare intr-o ordine determinata; nu exista manifestari clinice si nici imagistice; 75% din durata de evolutie a cancerului.
Faza clinica - 25% din durata; cancer clinic manifest, ce poate fi detectat prin metode specifice.
Pana la carcinomul in situ (105 celulE) este imposibila detectarea unor anomalii moleculare sau celulare sugestive de cancer; sunt necesare aproximativ 30 dedublari
La 109 celule (1cm3) pot apare simptome clinice si se poate evidentia imagistic.
Incepand de la 105 celule anumite cancere mai agresive pot produce micrometastaze
EVOLUTIA NATURALA A CANCERULUI - ETAPE
Cancerul este o afectiune multistadiala, in evolutia sa distingandu-se mai multe stadii de dezvoltare determinate de modificari genetice si epigenetice:
- 1 Initierea
- 2 Cresterea
- 3 Promotia (promovareA)
- 4 Conversia (preschimbareA)
- 5 Propagarea
- 6 Progresia
. Invazie
. Metastazare
1 INITIEREA
Eveniment pur genetic
Mutatii care apar de obicei in celulele stem dupa expunere la un agent carcinogen incomplet (initiatoR): fizic, chimic, viral
De regula se modifica ADN-ul nuclear si modificarile sunt ireversibile
Se produce rapid si este memorizata ca stare premaligna (se transmite celulelor fiicE)
Unii autori considera ca ar putea fi reversibila prin repararea ADN (excizia si reinlocuirea nucleotidelor alteratE)
Se incearca blocarea initierii cu ajutorul unor antiinitiatori
2 CRESTEREA
Mai putin studiata, informatii limitate
Expansiune clonala selectiva a celulelor initiate, favorizata de agenti fizici, chimici, microbieni, virali
3 PROMOTIA
Apare ca urmare a actiunii unui agent promotor asupra celulei initiate
Agentul promotor nu este carcinogen pentru celula neinitiata
Este un fenomen epigenetic
Implica alterari ale expresiei genice, fara modificari ale ADN-ului, cu proliferarea celulelor initiate si selectarea clonala a acestora
Promotia nu este aditiva, poate fi reversibila
Are evolutie lunga, poate evolua in trepte
Depinde de doza prag a agentului promotor
Rezultatul este vizibil, transformarea celulei normale in celula maligna
4 CONVERSIA
Informatii limitate
Se presupune ca exista 10 - 1000 celule maligne care ar putea avea o evolutie reversibila; prin factori ce tin de gazda (internI) evolueaza ireversibil spre un cancer manifest.
Nu se poate detecta prin metode de analiza cantitativa sau calitativa
Este putin dependenta de factori externi
5 PROPAGAREA SAU DEZVOLTAREA
ETAPA DE CARCINOM IN SITU
Creste numarul de celule canceroase in tesutul de origine
Factorii externi au o influenta mica
Este conditionata de factori interni (ex. Hormonali - san, prostatA)
Durata variabila de la cateva luni la 5-10 ani
Numarul celulelor creste de la 103 la 105
Fara semne sau simptome de boala
Tumora este avasculara, nu este depasita membrana bazala
Celulele tumorale se hranesc prin imbibitie si difuziune (
tumora albA)
La 105 celule sunt suficiente elemente pentru diagnosticul microscopic
6 PROGRESIA
Modificari masurabile ale cariotipului, care concura la:
- Dezvoltarea masei celulare neoplazice
- Cresterea autonomiei celulare
- Cresterea capacitatii invazive si de metastazare
Trecerea dintre etapa oculta si cea clinica
Intre carcinomul in situ si carcinomul clinic manifest exista faza de microcancer - cu diagnostic de certitudine numai histologic (de la 105 la 109 celulE)
Cuprinde:
- Invazia locala
- metastazarea
INVAZIA LOCALA
Depasirea de catre celulele maligne a mebranei bazale
Are loc multiplicarea celulelor maligne, infiltrarea si distructia tesutului normal, fenomene datorate extensiei locale din aproape in aproape (contiguitatE) prin permeatie si embolizare. Tumora poate inlocui organul in totalitate si se poate extinde in tesuturile vecine prin acelasi mecanism.
INVAZIA LOCALA
Dezvoltarea locala depinde de:
. Timpul de dublare caracteristic tumorii
. Agresivitatea celulara
. Capacitatea de aparare a gazdei
. Compartimentele ciclului celular la nivelul tumorii (celule in repaus G0, celule in diviziune G1, S, G2, M si celule care mor - datorita inegalitatii de vascularizatiE).
Etapele invaziei locale
Scaderea adezivitatii celulelor maligne
Atasarea (ancorareA) celulelor maligne la membrana bazala si degradarea acesteia
Locomotia celulelor maligne
Interactia dintre celulele maligne si tesutul gazda.
Dezvoltarea locala a tumorii - factor angiogenic (TAF) Volkman care stimuleaza neoangiogeneza tumorala.
Complicatii ale evolutiei locale
Complicatii directe
- Hemoragia
- Obstructia
- Fistulizare
- Compresiune de vecinatate
Complicatii indirecte
- Infectii
- Modificari de coagulabilitate
- Paraneoplazii
METASTAZAREA
Procesul de raspandire (diseminarE) a celulelor maligne din tumora primara in alte compartimente (organe, tesuturi, umorI) ale organismului sau transferul bolii maligne de la un organ la alt organ sau tesut cu care nu este in raport anatomic.
Reprezinta migrarea celulelor maligne de la nivelul tumorii primare la distanta unde se fizeaza si se dezvolta pe cont propriu.
Etape ale metastazarii
Desprinderea celulelor maligne din masa tumorala primara
Patrunderea in vase sanguine sau/si limfatice
Vehicularea in torentul circulator
Oprirea in microcirculatia organelor sau tesuturilor
Extravazarea din microcirculatie
Nidarea celulelor maligne in tesutul sau organul respectiv
Dezvoltarea coloniilor de celule tumorale in noua locatie
Cai de metastazare
Calea vasculara
Calea limfatica
Calea peritoneala
Calea tubara
Calea bronhogena
Calea lichidului cefalo-rahidian
Extensia de-a lungul tecii nervilor si a radacinilor nervoase
Momentul aparitiei metastazelor
Poate fi:
- In timpul prezentei tumorii
- Dupa indepartarea ei
De obicei metastazarea apare dupa o perioada de evolutie locala, dupa ce tumora a ajuns la un anumit volum
Sunt situatii cand apar precoce, incat constituie primul semn al uni cancer
Uneori tumora primara nu se poate determina nici la necropsie.
Dupa tratamentul local si regional al tumorii primare se admite ca exista o perioada critica de aproximativ 5 ani cand riscul de metastazare este maxim. De aici necesitatea controalelor periodice.
Boala minima reziduala
Sunt situatii cand indepartarea tumorii primitive are intentie de radicalitate, dar pot exista micrometastaze care nu pot fi decelate cu metodele imagistice
Prezenta lor poate fi suspicionata pe baza unor factori prognostici de agresivitate; de aici necesitatea tratamentului adjuvant.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor