mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» BOALA CROHN

BOALA CROHN







Definitie


BC este tot o afectiune inflamatorie cronica a tubului digestiv, pe care va trebui sa o detaliem putin, pentru a ne face o imagine cat mai corecta asupra ei. Astfel, pentru a contrazice o conceptie clasica de ileita terminala, trebuie spus ca BC cuprinde ileonul terminal doar la aprox. 30% din cazuri, la aprox. 50% exista afectare ileo-colonica, iar uneori e afectat doar colonul. De fapt, orice segment al tubului digestiv poate fi afectat (inclusiv esofagul, stomacul, duodenul sau apendicul, dar mult mai raR).


Etiopatogenie
Etiopatogenia nu este clar cunoscuta, existand mai multe teorii etiologice. Au fost evocate implicarea unor bacterii (micobacterium, pseudomonaS), rolul unor virusuri, alergia alimentara, factorii de mediu ca si fumatul sau agentii industriali; factorii genetici (familiali sau etnicI) participa la aparitia si intretinerea bolii. Astfel, predispozitia genetica pentru BC este mare, risc crescut, la populatia evreiasca. Rolul factorilor imuni (umoral si celulaR), al stresului in declansarea unor pusee este cunoscut.



Tablou clinic


Tabloul clinic poate fi sters sau absent, iar uneori poate fi sugestiv pentru boala. Ceea ce este important, este sa ne gandim la aceasta entitate clinica, sa-i cautam semnele pentru diagnostic.

Semnele clinice tipice sunt:


. digestive:

- diareea (fara sangE)


- dureri abdominale

- malabsorbtia


- leziunile perianale (fistule perianale adesea delabrantE).

. extradigestive:


- febra sau subfebrilitati

- astenia


- pierdere ponderala

- artrita


- eritem nodos

- uveita etc.


Contextul clinic in care ne putem gandi la aceasta boala sunt: diareea cronica (chiar daca sunt doar 2-4 scaune/zI), cu subfebrilitate, astenie, leziuni perianale (fistule delabrantE).
Examenul clinic poate releva un abdomen difuz dureros la palpare, uneori palparea unei mase in fosa iliaca dreapta, prezenta unor fistule cutanate. Trebuie remarcat ca, totdeauna cand palpam o masa tumorala abdominala ea trebuie evaluata, deoarece e posibil sa fie un neoplasm.


Diagnostic


Diagnosticul bolii nu este totdeauna usor si adesea avem surpriza ca el sa se faca fie intraoperator (cu ocazia unei interventii pentru o complicatiE), fie cu ocazia unei complicatii cum ar fi o fistula digestiva. Mijloacele de diagnostic nu sunt totdeauna la indemana (cum ar fi colonoscopia totala cu ileoscopiA), ceea ce explica adesea pierderea diagnostica inca mare.
Diagnosticul se bazeaza in primul rand pe endoscopie cu biopsie. Se vor descoperi leziuni aftoide, ulceratii adanci, lineare, aspect al mucoasei in "piatra de pavaj"-ulceratiile in mucoasa inflamata vor imparti mucoasa sub aspectul unui pavaj, cu prezenta unor zone de stenoza inflamatorie. Aceste leziuni pot fi in ileonul terminal, colon, dar si in esofag sau duoden. Deci, se vor folosi colonoscopia totala cu evaluarea ileonului terminal, dar si gastroduodenoscopia. Biopsia este obligatorie, ea relevand aspectul inflamator transmural (deosebit de aspectul din RUH) de tip granulomatos. Prezenta ulceratiilor profunde, a fibrozei, fisurilor este regula.
Examinarea radiologica, mai putin fidela, este utila acolo unde endoscopia nu este accesibila. Se poate utiliza irigografia cu reflux ileal, sau enteroclisma (administrare de bariu prin sonda duodenalA) pentru a demonstra leziunile ileonului terminal sau chiar bariu pasaj, cu urmarire la 1,2,3 si 4 ore. Aspectul patologic: "pietre de pavaj" in ileonul terminal, prezenta unor zone de stenoza si dilatare supraiacenta, prezenta de fistule.
Enterocapsula reprezinta cea mai noua achizitie diagnostica pentru evaluarea intestinului subtire. Capsula, de dimensiunile unei capsule de medicament, se inghite si transmite imagini din tubul digestiv cu ajutorul unui sistem "cordless". Pretul unei singure capsule de unica folosinta este mare, de aproximativ 600 Euro, dar fidelitatea imaginilor achizitionate este foarte buna. Nu este indicata folosirea capsulei endoscopice in suspiciunea de stenoza digestiva,din cauza riscului de impactare a acesteia.
Enterocapsula poate releva leziuni de mici dimensiuni din zone altfel neexplorabile de intestin subtire.
Examinarea ecografica transabdominala va releva ingrosarea peretelui intestinal in zona de inflamatie, putand astfel evalua extinderea zonei afectate. Se pot evalua zonele de stenoza si dilatare, prezenta unor eventuale complicatii, ca perforatia, fistulele. Necesita un examinator dedicat, cu experienta in domeniul ecografiei digestive.


Tabloul biologic in puseu va releva sindromul inflamator cu cresterea VSH, leucocitozei, fibrinogenului, proteinei C reactive. Anemia si hipoalbuminemia pot aparea.


Stadializarea bolii
Stadializarea bolii se face dupa mai multi parametri, care formeaza indicii Best sau CDAI (Crohn Disease Activity IndeX). Acesti parametrii ar fi: numarul de scaune/zi, durerile abdominale, starea generala, simptomele extradigestive (febra, artritA), folosirea de antidiareice, palparea unei mase abdominale, prezenta anemiei si pierderea ponderala.Pe baza CDAI se apreciaza severitatea unui puseu.
Mai exista o clasificare a bolii Crohn, elaborata la Viena in 1998 - Clasificarea Viena a bolii Crohn: A L B (Age, Location, BehavioR):

A ( Age at diagnostiC ) A1 < 40 ani


A2> 40 ani

L ( LocatioN) L1 ileonul terminal


L2 colon

L3 ileo-colon concomitent


L4 tractul digestiv superior
B ( BehavioR) B1 forma ne-stenozanta, ne-penetranta
(comportamenT) B2 forma stenozanta

B3 forma penetranta, fistulizanta.



Diagnosticul diferential se face cu:


-RUH

-colita ischemica, colita de iradiere


-neoplasmul de colon

-apendicita acuta.



Evolutie


Evolutia bolii este caracterizata prin recidive. In general, mai mult de 50% din cazuri recidiveaza dupa o rezectie initiala. Unele studii au aratat ca frecventa recidivelor este invers proportionala cu intervalul de timp de la diagnostic la prima rezectie.


Complicatii
Complicatiile sunt o regula a bolii. Acestea sunt:
- stenozele

- fistule interne sau externe


- perforatia

- formarea de abcese


- starea septica (rarA).


Tratamentul BC
In faza acuta a bolii, se incepe cu prednison (eventual Hidrocortizon hemisuccinat daca este nevoie i.v.), in doza de aprox. 60 mg/zi, scazand doza cu 10 mg/saptamana, astfel ca se ajunge la aprox15-10 mg/zi dupa cca. 6 saptamani. Se continua cu aprox. 10 mg/zi, timp de 6 luni daca este remisie clinica. In localizarile enterale se poate asocia mesalazina 1,5-2 g/zi. In caz de insucces a prednisonului (corticorezistentA), adaugarea de Imuran (azatioprinA) 2-3 mg/kg corp/zi (pentru cel putin 3 lunI) sau a Metronidazolului 500-1000 mg/zi (dar nu mai mult de o luna, mai ales pentru localizarile colonice si in special anorectalE) poate fi de ajutor.
Aparitia unui nou corticoid cu actiune topica locala (BudesoniD) si cu efecte sistemice minime a adus ameliorari terapeutice. Se administreaza mai ales in formele ileale sau ileo-colonice. Doza de atac este de 9 mg/zi, iar cea de intretinere de 3 mg/zi (tablete de 3 mG) (preparate Budenofalk sau EntocorT). In formele corticorezistente, se poate folosi si ciclosporina, in puseul acut.
In mod practic, in puseul acut de boala incepem terapia cu un corticoid oral (Prednison sau BudesoniD), iar terapia de intretinere se face cu Imuran (100-150 mg/zI), care se administreaza 1-2 ani.
In formele severe de BC, in special cele fistulizante, se indica un tratament cu medicatie antiTNF (Tumor Necrosis FactoR), cu preparatul Remicade. Acesta se administraza in perfuzie la 2 saptamani (1-3 administrarI), putand realiza uneori remisiuni spectaculoase.
Controlul diareei se poate face cu imodium sau codeina.
Tratamentul chirurgical se adreseaza in special complicatiilor, cum ar fi stenozele segmentare sau perforatiile sau formelor neresponsive la terapia medicamentoasa. Interventiile pot fi rezectii segmentare cu anastomoza sau, mai rar, colectomia cu anastomoza ileorectala sau panproctocolectomia cu ileostomie (in formele recidivante severe si invalidizantE).
Uneori se incearca procedee endoscopice de recalibrare a stenozelor (dilatare cu balonaS).
Dupa rezectii segmentare, terapia prelungita cu mesalazina sau imuran poate preveni recidivele sau poate sa remita puseele.






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor