Anevrismul aortic este o dilatare anormala a aortei cu cresterea diametrului acesteia cu mai mult de 50% sau diametrul aortei >4 cm.
Anevrismele pot aparea la nivelul oricarui segment aortic dar cele mai frecvente sunt situate la nivelul aortei abdominale, dupa desprinderea din aorta a arterelor renale.
Incidenta maxima a acestui tip de
anevrism se intalneste in decada a 7-a de viata si este mult mai frecvent la barbati (raportul femei/barbati=1/4).
Anevrismele aortei abdominale care cuprind si aorta de deasupra emergentei arterelor
renale sunt rare si comporta dificultati terapeutice deoarece necesitatea clamparii aortei la acest nivel (deasupra arterelor renalE) comporta un risc important de lezare ischemica definitiva a rinichilor cu aparitia insuficientei renale ireversibile.
Primul caz de anevrism de aorta abdominala a fost oerat in Franta in 1951, operatia constand in rezectia anevrismului si refacerea aortei cu un grefon.
Cauza cea mai obisnuita a anevrismelor aortei, in special la populatia varstanica, este ateroscleroza.
La varstanici aorta sufera, la fel ca oricare artera, un proces aterosclerotic, de aceea foarte multi pacienti cu anevrisme aortice prezinta afectare aterosclerotica in diverse teritorii (boala coronariana, boala cerebro-vasculara, arteriopatie obliteranta a membrelor inferioarE).
De asemenea, o serie de studii au aratat ca si cauza a aparitiei anevrismelor aortice un proces de degradare a tesutului conjunctiv elastic din peretele aortic. Alti factori asociati cu o frecventa crescuta a anevrismelor aortice sunt: sexul masculin, varsta avansata, fumatul,
hipertensiune arteriala, bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC), prezenta afectarii aterosclerotice in alte teritorii (carotidian, coronarian, membre inferioarE).
Ca si aspect anatomo-patologic
anevrismul de aorta abdominala este o boala degenerativa a peretelui aortic constand in distrugerea colagenului din structura acestuia, avand ca efect subtierea importanta a peretelui aortic.
In interiorul anevrismuli stagnarea sangelui duce la formarea de cheaguri de diverse varste.
Tablou clinic
Aproximativ ¾ dintre pacientii cu anevrisme de aorta infrarenala sunt asimptomatici in momentul diagnosticului, aceasta se datoreaza probabil si faptului ca un procent din ce in ce mai mare dintre
anevrismele de acest tip au dimensiuni mici ( in momentul diagnosticarii lor.
Diagnosticul clinic poate fi stabilit prin palparea unei mase abdominale pulsatile in cadrul examenului clinic complet.
Sediul tumorii pulatile este epigastric sau
ombilical (deoarece bifurcatia aortei corespunde ombilicului la nivell peretelui abdominal anterioR), de obicei aceasta masa pulsatila se extinde spre stanga.
Adeseori, la auscultatia abdomenului se aud sufluri, iar la palpare (la indivizii slabI) se simte un freamat.
Examenul clinic trebuie sa includa obligatoriu cautarea altor anevrisme palpabile (la nivelul arterelor iliace, femurale, popliteE), palparea pulsurilor periferice si auscultatia tuturor ariilor arteriale.
Durerea abdominala putin intensa este simptomul cel mai des intalnit.
Daca anevrismul se expansioneaza rapid determina o
durere mai intensa.
Durerea este costanta si are localizare epigastica, uneori iradiaza in spate.
In concluzie, diagnosticul de anevrism de aorta abdominala trebuie luat in considerare la orice pacient varstnic cu durere abdominala sau de spate.
Aderenta anevrismului (mai ales cand acesta are dimensiuni marI) la structurile invecinate poate determina o mare varietate de simptome:
- eroziunea corpilor vertebrali determina o durere severa in spate,
- compresiune intestinala poate determina greata, varsaturi, pierdere ponderala, in uele cazuri se poate produce ocluzie intestinala inalta la nivelul duodenului.
- compresia ureterelor produce hidronefroza care daca nu este diagnosticata si tratata rapid duce la afectare renala.
- ischemia acuta a membrelor inferioare poate aparea mai ales prin embolizarea distala a unor fragmente de tromb (din anevrisM).
- cea mai garva complicatie si care constituie o urgenta chirurgicala este ruptura anevrismului care, de cele mai multe ori, se produce posterior (in spatiul retroperitoneaL).
Triada diagnostica a anevrismului de aorta abdominala rupt cuprinde: socul hemoragic, prezenta unei mase abdominale pulsatile si durerea (abdominala sau in spatE).
Interventia chirurgicala in anevrismul aortic rupt este de maxima urgenta, in lipsa ei decesul este constant.
Ruptura directa a anevrismului in cavitatea peritoneala (care contine ansele intestinalE) este mai rara dar mai grava deoarece in acest caz decesul se produce rapid (prin exsanghinarE) inainte ca pacientul sa fie adus la spital (iar daca este deja la spital inainte ca el sa fie dus in sala de operatiE).
Mai rara, structurile din jur sau un cheag pot tampona (pot acoperI) ruptura, in acest caz se intalesc semnele de hemoperitoneu (abdoen destins, dureros, cu aparare musculara, matitate percutabila pe flancurI), iar pacientul, daca este constient, acuza o durere abdominala violenta. Si in asfel de cazuri situatia este foarte grava iar mortalitatea depaseste 50%.
Ruptura anevrismului in
duoden este foarte rara, ea se produce cel mai frecvent in cazul da fals anevrism pe proteza vasculara. Clinic apar semnele de hemoragie digestiva superioara masiva la care se adauga tabloul inectios cu hemoculturi pozitive. Tratamentul consta in antibioterapie si inteventie chirurgicala.
Alta complicatie mai rara este ruptura anevrismului in vena cava inferioara (care are un traseu alaturat aorteI) cu formarea unei fistule aortico-cave cu fenomene de
insuficienta cardiaca acuta (hepatomegalie de staza, jugulare turgescente, reflux hepato-jugular, edeme la nivelul membrelor inferioarE).
Uneori ruptura anevrismului este precedata de sindromul fisurar care se manifesta prin dureri abdominale intense si continue, care pot iradia in spate,
anemie (scaderea Hb, HT), febra, leucocitoza, cresterea VSH, iar local se constituie o colectie perianevrismala.
Investigatii paraclinice
1. Investigatiile de rutina : EKG, RX toracica, analize de laborator: hemoleucogama, biochimie, probe de coagulare, monitorizarea pulsului si a TA.
2. Consult cardiologic si echocardiografie dat fiind faptul ca acesti pacienti asociaza frecvent boala coronariana ischemica.
3. In unele cazuri este necesara efectuarea coronarografiei dat fiind faptul ca leziunile coronariene semnificative trebuie rezolvate inaintea interventiei chirurgicale pentru anevrismul de aorta necomplicat.
4. Examenul echografic Doppler permite determinarea dimensiunilor, formei (fusiforme, sacciformE), viteza de crestere (la examene repetatE), prezenta trombilor in interiorul anevrismului, si de asemenea permite supravegherea post-operatorie a pacientilor.
5. Tomografia computerizata cu substanta de contrast permite evaluarea aortei si a arterelor abdominale, analiza organelor intraabdominale, masurarea anevrismului, prezenta trombilor, prezenta complicatiilor (ruptura posterioara cu constituirea hematomului retroperitoneaL).
6. Aortografia vizualizeaza in mod direct lumenul aortic, dar care poate subestima diametrul anevrismului din cauza preentei trombilor la acest nivel care impiedica opacifierea omogena a lumenului, poate depista prezenta simultana a anevrismelor la nivelul altor artere (iliace, femurale, popliteE), prezenta bolii ocluzive ilio-femurale.
Tratament
Rezolvarea chirurgicala este indicata atunci cand riscul de ruptura al anevrismului este mai mare decat riscul interventiei chirurgicale.
Indicatia operatorie se pune pentru toate anevrismele simptomatice (cele care dau dureri sau complicatiile discutate anterioR) sau in cazul anevrismelor rupte cand interventia chirurgicala se face de urgenta, si de asemenea pentru anevrismele cu diametrul peste 5 cm chiar daca acestea sunt asimptomatice.
Interventia chirurgicala consta in excizia anevrismului si inlocuirea aortei cu o proteza textila de dacron impregnata cu colagen.
Inlocuirea poate fi: -aorto-aortica
- aorto-biiliaca
- aorto-bifemurala, ultimele 2 interventii folosesc proteze bifurcate (pantaloN).
Mai exista tratamentul endovascular al anevrismelor de aorta cu introducerea unei endoproteze in interiorul aortei (acest procedeu nu se practica inca la noi in tarA).
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
