Plantele medicinale pentru tratamentul la domiciliu se pot folosi in diverse forme: infuzii, decocturi, tincturi, pulberi, alifii, mai rar - sucuri, plasturi etc. Prepararea lor se face in Intreprinderi farmaceutice sau farmacii, dupa retetele medicilor. Uneori, sub controlul medicului, unele formule din te neotravitoare (musetel, strugurii-urs ului, sunatoare) se pot prepara si la domiciliu. Pentru prepararea medicamentelor se folosesc, in principal, te uscate sau parti din acestea si mult mai rar te proaspete.
Preparatele medicamentoase lichide pentru tratarea pielii se folosesc sub forma de infuzii, tincturi, cataplasme, comprese, bai etc. Ele au actiune antiinflamatoare, aslringenta, iar in unele cazuri si dezinfectanta. Un pansament umed, format din cateva straturi de panza sau tifon, inmuiat intr-un extract de te (infuzie, decoct), apoi stors, se pune pe portiunile de piele afectate. incalzindu-se si evaporandu-se,
lichidele din te, folosite la comprese, au actiune anti inflamatoare. Ele sunt utile in formele exudative de psoriazis,
dermatite acute, eczeme.
Principala metoda de pregatire a diverselor preparate medicamentoase din te uscate o constituie extragerea substantelor active, cu ajutorul unor lichide. Majoritatea acestor substante se dizolva in apa. Unele ingrediente (uleiurile volatile, rasinile) sunt aproape insolubile in apa, dar usor solubile in spirt. Pentru extragerea din te a substantelor solubile in grasimi si prepararea produselor medicamentoase se folosesc uleiuri vegetale (de porumb, masline, piersici, floarea-soarelui etc.) si vaselina lichida.
Infuziile si decocturile sunt extracte hidrice din te. Infuziile se pregatesc din ierburi, frunze, flori, fructe si seminte, iar decocturile - din scoarta, radacini, rizomi, unele fructe si frunze consistente (strugurii-ursului, merisor),In scopul prelucrarii ulterioare, materia prima trebuie pregatita prin maruntire, iar aceasta difera de la o ta la alta, in functie de particularitatile structurale_ale telor si natura chimica a substantelor pe care le contin. in conditiile prelucrarii materiei prime la domiciliu, maruntirea se face astfel: frunzele, iarba si florile - in particule de aproximativ 5 mm (frunzele scortoase - pana la l mm), radacinile, rizomii, scoarta si tulpinile - pana la 5 mm, fructele si semintele - pana la 0,5-l mm.
Apa pentru pregatirea infuziilor si decocturilor din te care nu contin substante puternic active si toxice se calculeaza in raportul
1:10. Infuziile si decocturile se folosesc numai proaspat pregatite. Se pot pastra doua zile in loc racoros sau in frigider.
Peste materia prima vegetala (te) se toarna apa fiarta si racita la temperatura camerei, apoi intr-un vas acoperit (din email sau sticla), se incalzeste pe o baie de abur, in clocot. Plantele nu se fierb direct pe foc. Totodata, nu e de dorit ca peste te sa se toarne apa fierbinte, deoarece, astfel se produce coagularea rapida a albuminelor din celulele telor si se impiedica trecerea substantelor active in solutie. Prin urmare, concentratia lor va fi mai mica. Important este ca incalzirea sa fie treptata.
Durata incalzirii pe baia de abur este de 30 de minute pentru decocturi si 15 minute pentru infuzii, timp absolut suficient pentru trecerea in solutie a substantelor active. Daca incalzirea dureaza mai mult, in solotie incep sa ajunga nu numai compusi activi, dar si compusi cu molecule mari care, de regula, sunt substante de balast. Timpul pentru incalzirea decocturilor si infuziilor creste cu 10 minute atunci cand se pregatesc cantitati mari de extracte hidrice - 1 I sau mai mult.
Dupa ce se incheie incalzirea, decocturile si infuziile se iau de pe baia de abur si se racesc la temperatura camerei: decocturile-l0 minute, infuziile - 45 de minute. Apoi, ele trebuie filtrate prin doua straturi de tifon sau panza. Materia prima vegetala se stoarce, iar portia de lichid obtinuta suplimentar, de asemenea, se filtreaza. Exceptie fac decocturile din materie prima vegetala care contine substante tanante. Acestea se filtreaza imediat dupa ce se termina incalzirea, deoarece cand se racesc, se tulbura repede si se degradeaza.
Tinctura este un preparat medicamentos lichid, transparent, mai mult sau mai putin alcoolizat, volatil, obtinut prin metoda macerarii sau a dislocarii. in conditiile de la domiciliu, materia prima vegetala se mamnteste, in scopul de a se scoate mai bine din ea alcaloizii, glicozizi si alte substante, se acopera cu alcool, eter sau un amestec al acestora in raportul 1:10, se pune ia caldura timp de 14-l5 zile si, periodic, se agita. Apoi, tinctura se filtreaza si se foloseste in functie de recomandare. Un neajuns al tincturilor este faptul ca acestea contin substante de balast (albumine, rasini, substante tanante etc).
Sucurile sunt preparate medicamentoase lichide, care se obtin prin prelucrarea unor organe maruntite aie telor,
legumelor proaspete, fructelor, radacinilor si tuberculilor. Dupa maruntirea prin masina de tocat carne sau storcatorul de fructe, se storc manual
printr-o bucata groasa de tifon, sau prin presa hidraulica. Resturile se amesteca cu putina apa si se repeta extragerea sucului. Sucul obtinut contine toate componentele solubile in apa ale telor. Se folosesc
sucuri proaspete, conservate sau sterilizate.
Ceaiurile si amestecurile sunt combinatii de cateva tipuri de te maruntite. Amestecurile autorizate-(industriale) se vand in farmacii. Din ele se pregatesc infuzii si decocturi pentru uz intern, aromatizare, igienizarea incaperilor cu ajutorul fumului, clatirea gatului etc.
Ceaiurile si amestecurile se vand in farmacii, dar ele pot fi pregatite de catre oricine, maruntind tipurile de te care intra in componenta lor si combinandu-le in proportia prevazuta.
Din amestecuri se pregatesc infuzii, decocturi si cataptasme. Diversele parti ale telor medicinale care intra in componenta amestecurilor sau ceaiurilor, se maruntesc separat. Iarba, scoarta, frunzele si unele radacini se taie, radacinile dure si rizomii se faramiieaza, frunzele scortoase se macina, transformandu-se in pulbere mare, tar semintele si fructele se macina cu o rasnita speciala. Gradul de maruntire depinde de destinatia amestecului. Daca aceasta este uzul intern sau gargara, atunci materia prima vegetala se cerne printr-o sita cu oriflcii de 4-6 mm. Daca amestecul urmeaza a se folosi la pregatirea bailor, el se cerne printr-o sita cu oriflcii de 1,4 mm. Indiferent de maruntire, cernerea prafului se face printr-o sita cu orificii de 1 mm.
Alifiile sunt preparate medicamentoase de consistenta vascoasa, pentru uz extern. Alifiile se compun din substante medicamentoase si o baza cremoasa care poate fi: vaselina, lanolina, glicerina, spermantet, ceara de albine si substante de tipul grasimilor. In practica farmaceutica, cel mai frecvent se folosesc ca baza cremoasa vaselina si lanolina. Utilizarea unei anumite baze este dictata de necesitatea de a conferi anumite proprietati unguentului. Astfel, vaselina aproape ca nu este absorbita de piele; de aceea, ea se utilizeaza in alifii cu efect terapeutic la suprafata dermei. Lanolina este bine absorbita de tegument, asigura patrunderea substantei medicamentoase in piele si mentinerea alifiei.
Plasturii sunt un produs medicamentos pentru uz extern. Ei pot fi:
1) - duri, reprezentand o masa plastica care la temperatura corpului se poate inmuia si lipi de piele;
2) - lichizi sau de piele, cleiuri (cleol, clei BF-6, colodiu, solutia pentru bataturi a lui Novikov etc), care au proprietatea de a se evapora rapid, lasand o pelicula elastica pe piele.
Cel mai frecvent, plasturii se produc in intreprinderi farmaceutice si in farmacii.
Srotul este deseul rezultat in urma filtrarii unei infuzii de te. Dupa ce din te medicinale, se obtine o infuzie sau un decoct, ele pot fi folosite si a doua oara, sub forma compreselor fierbinti (fitoaplicatii) cu srot. Avantajul acestora il constituie imbinarea actiunii caldurii, cu efectul complexului de substante biologic active din te asupra pielii.
Mai frecvent se foloseste metoda aplicarii directe a unor amestecuri umede si calde de te pe zona dureroasa a corpului. Structura amestecului depinde de diagnostic. O asemenea metoda se foloseste in psoriazis, cheratodermie, alopecie, sclerodermie,
ulceratii trofice ale gambelor.
Mod de administrare: srotul se pune, in strat de 4-5 cm, intre 4 straturi de tifon sau panza de in, se acopera cu celofan sau hartie cerata si cu o tesatura de lana (patura).
Fitoaplicatii le se fac la culcare. Temperatura srotului - intre 34 si 50°C, cea optima este-42°C, durata: 15-20 de minute, o cura: 10-l5 proceduri, una la doua zile. Dupa fiecare procedura, se evita frigul si se sta in pat 1-2 ore. Nu se face nici dus, nici baie.
Contraindicatii: afectiuni cardiovasculare manifeste, boala hipertensiva,
tuberculoza oaselor si a articulatiilor, formatiuni maligne, boli acute ale pielii (eczema, dermatita, pediculoza, urticarie etc).
