Oare dintre cei care considera alimentatia ca esentiala pentru sanatate ' si nu gresesc ' cunosc mai indeaproape si mecanismele prin care actioneaza ea in folosul sanatatii fizice si mintale? Igiena promoveaza insistent, mai ales in zilele noastre, notiunea de
alimentatie rationala, dar se pare ca aceasta notiune mai are un drum de parcurs pana la a se generaliza in constiinta oamenilor si mai cu seama in practica.
O serie de anchete efectuate la noi in tara au permis sa se noteze prejudecati si pareri eronate, existente la o proportie inca apreciabila din totalul persoanelor chestionate. Astfel, unii considera ca oamenii trebuie sa manance numai dupa cum calauzesc preferintele lor, ca organismul stie sa-si selectioneze singur ' pe calea obisnuintelor alimentare ' produsele care-i sunt lut folositoate. Altii, e drept mereu mai putini, isi impun diferite restrictii sau tipuri de alimentatie pe temeiuri religioase, pe baza de credinte anacronice, de educatie gresita, de traditii depasite. Sunt foarte numerosi cei care nu inteleg sa opuna nici o rezistenta tentatiilor gastronomice, se supraalimenteaza dupa pofta inimii si ingroasa randurile obezilor.
Despre alimentatia rationala, asa cum o dovedeste stiinta, se poate vorbi numai alunei cand se realizeaza un echilibru constant intre cerintele organismului si cantitatea alimentelor consumate zilnic, considerata in stransa legatura cu compozitia ratiei\' alimentare. Echilibrul amintit se. obtine numai cu conditia ca alimentatia sa cuprinda lot ce este necesar pentru constructia si refacerea tesuturilor, pentru acoperirea (dar nu depasirea!) cheltuielilor energetice alaturi de sarurile
minerale si taminele indispensabile. Hrana trebuie sa fie totodata salubra, curaia, sa imbie si sa fie consumata cu placere.
Viata moderna tinde la un rafinament lot mai accentuai si chiar ritmurile ei dctcnnina adesea o indepartare de la alimentatia naturala, proaspata (fructe, legume, lapte si derivate lactate, came etc.). se consuma excesiv
dulciurile produsele cerealiere rafinate, conservele, grasimile animale, condimentele, alcoolul,
cafeaua etc. Cad in greseala mai frecvent cei carc-si inchipuie ca in felul acesta se raliaza modernismului sau ca isi cultiva capacitatea de munca.
Foarte daunatoare este, de asemenea, dezordinea in alimentatie, respectiv in frecventa si distributia meselor pe parcursul zilei, obiceiul de a sari peste mese, precum si inlocuirea prea des repetata a mesei calde prin hrana rece.
Dezordinea, masa luata in fuga. abuzul de condimente, de alcool etc. se insereaza in cadrul aceluiasi circuii nesanatos de ata amintit anterior si care are repercusiuni deosebit de daunatoare asupra sanatatii fizice si mintale.
Cercetarile de fiziofogie au demonstrat, inca cu decenii in urma. cat de important este nu numai pentru digestie, ci si pentru asimilarea hranei, ca alimentatia sa fie cat mai atragatoare, iar masa sa aiba loc intr-o ambianta placuta, calma, de deconectare.
In zilele noastre, medicii au din ce in ce mai des de rezolvat numeroase si variate probleme legate de ceea ce s-ar putea numi patologia abuzului de alimente. Supraali-mentatia si, implicit, cresterea peste limita normala a
greutatii corporale, obezitatea, reprezinta sursa multor imbolnari. Obezii suni mai putin rezistenti nu numai la bolile infectioase, ci si laalte boli. favorizate de tulburarile meolice, de nutritie, care insotesc de regula obezitatea. Literatura stiintifica arata ca ateroscleroza, diabetul,
infarctul miocardic si bolile neuroendocrine ii afecteaza frecvent pe oamenii prea grasi. Printre bolnai cardiovasculari, mortalitatea la obezi este de doua ori mai mare decat la persoanele cu greutatea normala.
Fara indoiala ca un rol in geneza obezitatii il pot detine glandele endocrine, dar cazurile de supraingrasare cu o astfel de origine sunt extrem de rare. in imensa majoritate a cazurilor, principala cauza o reprezinta abuzul de alimente, de mancaruri grase, de dulciuri si fainoase, asociat cu sedentarismul, prin care se ajunge la compromiterea echilibrului dintre cantitatea de alimente consumate si cheltuielile de energie ale organismului. Mecanismul este usor de inteles pentru cine vrea sa inteleaga: ce nu se arde in corp se depune. Oricat am dori sa-i credem pe cuvant pe cei care se mira cum de s-au mgrasal peste masura cand ci de fapt nu mananca mai nimic, trebuie lotusi sa le amintim ca materia prima pentru kilogramele in plus nu se afla deca! intr-un singur loc, si anume in farfuria cu mancare. Altminteri ar insemna sa credem in minuni
O alimentatie echilibrata ' care nu se confunda catusi de putin cu cea restrictiva '. cumpatarea, actitatea fizica, miscarea si sportul, iata factorii ce pol preveni
obezitatea si in general tulburarile de nutritie, atat de daunatoare sana-iatii fizice si mintale, bunei stari in general.
Alimentatia rationala, contribuind ia buna desfasurare a proceselor de nutritie, prelungeste ata si o face nu numai prin adaugare de ani etii,\" ci de ata anilor\", in sensul ca mareste durata etii productive si reduce sensibil cuantumul anilor in care oboseala intelectuala, scaderea capacitatii ideative si variatele manifestari ale senilitatii mintale otravesc ata personala si o tulbura grav pe cea familiala.
Cu atat mai importante apar cerintele alimentatiei rational dirijate pentru persoanele bolnave. Clinicienii considera ca o alimentatie corecta si exercitiile fizice efectuate sistematic pot sa prena bolile coronariene si sa le amelioreze sensibil pe cele deja instalate.
Marele medic al Romei antice, Galenus, ii trimitea pe patricienii obezi la muncile agricole si le recomanda un
regim alimentar moderat. Este semnificativ faptul ca tot in Roma antica, drept suprem omagiu, pe mormantul unui as al longetatii, mort la 112 ani, a fost sapata\'o singura fraza: El a mancat si a baut cu masura\".
