Stresul a ajuns sa fie implicat in aproape toate problemele medicale cu care ne confruntam in zilele noastre:
infarctul miocardic, hipertensiunea, alte boli cardiace, ulcerele, colita, durerile de cap si de spate, astmul, crizele nervoase, chiar si cancerul - toate aceste boli sunt mai mult sau mai putin legate de stres. Pe de alta parte insa, si lipsa stresului poate inta boala si poate produce oboseala, plictiseala, neliniste, nemultumire si depresie. Problema consta, asadar, in gasirea unei cai de mijloc inlre aceste doua extreme.
Ce este, de fapt, "stresul\"?
Stresul apare in orice situatie care necesita efectuarea unei schimbari. Stresul presupus de adaptare la unele situatii poate produce simtaminte de placere extrema; zborul cu parasuta, de exemplu, sau alunecarea cu schiurile in josul unei pante blande, castigarea unei curse sau avansarea in functie. Alte tipuri de stres, desi nu tot atat de intense, produc si ele puternice simtaminte de satisfactie: o scara romantica, de pilda, aprecierea din partea unui coleg de serciu ori rezultatele bune obtinute de copil la scoala. Exista, de asemenea, alte tipuri de stres care, desi sunt bune in ele insele, ne obosesc; o ceremonie de casatorie, de exemplu, sau o reuniune de familie. in fine, exista si stresuri care ne epuizeaza si ne deprima: moartea unei persoane iubite, pierderea serciului, probleme de ordin juridic, neascultarea copiilor, divortul etc.
Sanatatea a fost definita ca fiind abilitatea/capacitatea de adaptare la stresurile etii. Asa stand lucrurile, oamenii sanatosi trebuie sa descopere modalitati de a-si intra in ritm prin echilibrarea perfecta a balantei stresului.
Este adevarat ca problemele legate de stres se inrautatesc pe zi ce trece?
Ritmul etii moderne ne-a aruncat pe multi intr-un fel de cursa contra cronometru. Suntem necontenit indemnati sa mergem acum, sa vedem acum, sa cumparam acum, sa ne bucuram acum etc. In definitiv, asa cum ne spun si reclamele, avem numai o sansa in ata, asa ca cel mai bine este sa apucam cat putem.
Dar, dupa cativa ani de apucare, strangere, mergere, vedere, cumparare, incepem sa ne simtim doborati si dezamagiti. Ineilul "platesc mai tarziu\" nu intarzie sa apara sub forma epuizarii, datoriilor, bolilor, depresiei si pierderii interesului fata de ata. Este un cerc cios, in cursa caruia au cazut multi barbati si mulie femei, de altfel bine intentionati.
Cum am putea eta desfasurarea unui astfel de scenariu in ata noastra?
Este dificil sa provoci daune serioase unui organism sanatos numai prin stres. Va puteti proteja organismul impotriva efectelor daunatoare ale stresului, administrandu-va cateva "inoculari antistres\". Iata-le pe cele mai importante:
. Exercitiu fizic regulat, activ, cel putin 30 de minute pe zi. Exercitiul fizic creste secretia de endorfine,
hormoni care ne dau senzatia de bine si care ne protejeaza organismul fata de stres. Endorfinele sunt produse si prin expunerea organismului la soare si aer curat, astfel ca exercitiul fizic facut in aer liber aduce un beneficiu dublu.
. Adoptarea unei alimentatii vegetariene. Organismul dispune cu mai mare usurinta de o astfel de alimentatie, ceea ce are ca urmare cresterea disponibilului energetic, a eficacitatii si rezistentei.
. Etarea totala a tutunului, alcoolului, cafelei sau a altor
droguri daunatoare. Toate aceste substante incarca foarte mult lista datoriilor pe care organismul va fi nevoit sa le plateasca mai tarziu, plata incepand deseori chiar de a doua zi.
. Odihna adecvata. Aici se includ orele de
somn din timpul noptii, precum si perioadele de relaxare si recreere care trebuie sa fie presarate la intervale regulate in cursul unei zile.
. Folosirea la discretie a apei pentru uz intern si extern. Beti suficienta apa pentru ca
urina sa ramana limpede (sase sau opt pahare pe zi). O modalitate excelenta de a incepe ziua este dusul alternativ cald-rece.
. Ancore sile in ata - o credinta religioasa, un camin in care domneste dragostea, o slujba care sa-ti dea simtamantul utilitatii, prieteni de incredere, un scop in ata - toate acestea sunt veriile
vaccinuri impotriva stresului.
. Cultivarea unei atitudini mentale pozitive. Imaginati-va un barbat garbov, vesnic nemultumit, ducandu-se la serciu pe o ploaie torentiala, blestemand tot timpul. Ce se petrece in interiorul acestui om? Imaginati-va apoi trei copii care se joaca incantati in aceeasi ploaie. Ce se petrece inauntrul acestor copii? Cine este mai stresat? Diferenta nu tine de imprejurari, ci de atitudinea noastra fata de aceste imprejurari.
Viata ne ofera aproape intotdeauna posibilitatea de a alege. Nu ezitati. Alegeti sa va bucurati de ata in fiecare moment al ei. Fiti la fel de recunoscatori si pentru soare, si pentru ploaie. Mirositi florile, zambiti cand se zambeste, jucati-va cu copin. O astfel de abordare a etii costa putin si eta resentimentele si indispozitia, in plus, in loc sa incarce lista datoriilor de platit mai tarziu, este in masura sa ofere dobanzi generoase in timp.
