Sunt folosite de femei, din cele mai vechi timpuri, ca alifii de buze. in Evul Mediu, ca si in timpul Renasterii, pomezile pentru buze se preparau din untura de gasca si zeama de mere. La inceputur secolului al 18-lea se folosea o pomada tare colorata cu ciorchini de struguri negri si era numita
alifie de struguri. Aceste alifii se folosesc si astazi ca protectie impotriva frigului si a crapaturilor.
Ele se prepara din: ceara 50 g, vaselina 40 g, lanolina 5 g, cetaceu 5 g, carmin 0,5 g, ulei de roze 0,5 g.
Rujul de buze se va armoniza cu cel de obraz si trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
-sa fie inofensiv (sa nu irite);
-sa aiba gust placut;
-sa coloreze uniform;
-sa nu se stearga usor.
In compozitia rujurilor intra:
-ceara de albine care ii da consistenta si elasticitate;
-cetaceu, unt de cacao, alcool etilic, parafina, care-i dau duritate si stralucire (luciu);
-ulei de parafina,
migdale (mai rar de ricin) care-i dau onctuozi-tate;
-coloranti rosii speciali de eozina;
-parfumuri (ulei de roze, de olete).
Ele se toama apoi in forme speciale la temperatura fixata, se lasa sa se raceasca si se ambaleaza in tuburi speciale.