Interesul crescut pentru aceste noi clase de agenti farmacologici cu actiune antihiperglicemianta a determinat efectuarea a numeroase studii clinice in scopul unei mai bune intelegeri a mecanismului de actiune, farmacocineticii. efectelor glicemice si non-glicemiee, precum si a reactiilor adverse. O mela-analiza a principalelor studii a fosl publicata in prestigiosul Journal of the American Medical Association [18]. Vom reda in continuare cele mai importante efecte clinice ale incretinelor, rezultate din analizarea a 29 de Irialuri clinice randomizate.
Incretin-mimeticele (analogii de GLP-l) Efecte glicemice
Hemoglobina glicata (Ale). Evidente provenite din studii clinice demonstreaza reducerea semnificativa a Ale in favoarea terapiei incretinice aticu placebo [19-24J. Doua trialuri clinice de non-inferioritate au demonstrat o eficienta similara a exenatidei in scaderea Ale, aticu glargina, respecticu
insulina aspart bifazica [25,26]. Aceleasi rezultate au fost obtinute prin area liraglutidei cu glimepirid (titrare pana la atingerea obiectivelor glicemice) sau metformin (titrat pana la doza maxima tolerata) [27,28].
Glicemia bazala si postprandtala. Administrarea de incretin-mimetice s-a asociat cu reducerea semnificativa a
glicemiei bazalc (GB), aticu placebo [19-24]. Eficienta exenatidei in reducerea GB a fost similara cu cea observata in cazul administrarii de glargina sau insulina aspart bifazica. insa efectul de scadere a glicemiei postprandialc (GPP) a fost semnificatimai important in cazul exenatidei. aticu cele doua tipuri de insulina [25,26]. Reducerea GPP prin administrarea de exenatida este dependenta de doza [20,21.25]. Hfectul nel superior al incrctin-mimeticelor in reducerea GPP, aticu restul anlihiperglicemiantelor disponibile in prezent, le confera un avantaj considerabil ca optiune terapeutica pentru atingerea obiectivelor glicemice poslprandiale.
Functia beta-celulara. Atat exenatida, cat si liraglutida stimuleaza in vitro si in vivo proliferarea si diferentierea celulelor |3 panereatiee, ameliorand totodata functia insulinosecretorie a acestor celule [29,30].
Efecte non-glicemice
Greutatea corporala. Analogii de GLP-l determina o scadere in greutate progresiva, dependenta de doza si statistic semnificativa aticu placebo (diferenta medie: 2.73 kg) [19-26,31]- Reducerea a fost chiar mai importanta in conditiile arii exenatidci cu insulina [25,26]. De asemenea, terapia combinata exenatida plus TZD a limitat cresterea in greutate asociata cu administrarea de TZD, determinand in unele cazuri chiar o reducere a
greutatii (1.5Aħ3.1 kg) [30]. Actualmente exista studii in desfasurare in care exenatida este investigata ca medicament adresat scaderii ponderale [18].
Efecte lipidice. Tratamentul cu incretin-mimetice nu se asociaza cu modificari ale profilului lipidic, exceptand o usoara reducere a LDL colesterolului, aticu placebo [ 19.24,26].
Efecte cardiovasculare. Studii recente au demonstrat capacitatea agonistiior de GLP-l de ameliorarea a functiei ventriculare la pacientii post-infarct miocardic [33].
Inhibitorii de DPP-4 (Gliptinele) Efecte glicemice
Hemoglobina glicata. Sitagliptina si viidagliptina au avut o eficienta semnificatimai mare in reducerea Alc, aticu placebo, cu sulfonilureice sau cu TZD, atat in monoterapie, cat si in terapie combinata. Efectul de reducere a Alc este cu atat mai important cu cat dezechilibrul glicemic este mai accentuat (Alc initiala >8%) [34-38]. O serie de studii care au at eficienta gliptinelor ca terapie asociata la metformin, TZD sau insulina, au demonstrat scaderea semnificativa a Alc si mai putine episoade de hipoglicemie, aticu grupurile de control [39-41].
Functia beta-celulara. Atat sitagliptina, cat si vildagiiprina cresc sensibilitatea celulei (3 la actiunea glucozei, rata extrem de redusa a hipogliccmiilor observata in trialurile clinice, demonstrand ca ameliorarea functiei (3 celulare se realizeaza intr-o maniera strict dependenta de concentratia glucozei [40,42,43]. in plus, exista studii care au demonstrat reducerea raportului proinsulinaVinsulina si cresterea HOMA-B, indicatori ai functiei celulei beta, la administrarea de sitagliptin 100mg/zi, aticu placebo [37,38].
Efecte non-glicemice
Greutatea corporala. Spre deosebire de sulfonilureice, TZD sau insulina, atat sitagliptina, cat si vildagliptina au efecte neutre asupra greutatii, fapt care le confera un cert avantaj in tratamentul persoanelor cu DZ tip 2 asociat cu obezitatea/suprapondere [39-41,44.45].
Efecte lipidtce. Comparaticu placebo, gliptinelc au determinat o usoara reducere a trigliceridelor serice si o crestere a HDL colesterolului [40,41,46-48]. Administrarea de vildagliplina s-a asociat cu scaderea semnificativa a colesterolului total, trigliceridelor si a LDL colesterolului, aticu rosiglitazona si cu pioglitazona [49,50].
