O femeie se zgariase usor la un deget; nu stia daca fusese un cui sau de o aschie de lemn. S-a culcat seara fara sa priveasca de aproape micuta rana, care i se parea o nimica toata. In prima noapte s-a trezit, simtind in deget o crampa dureroasa, o mare indispozitie, o nevoie de a voma. Leziunea se gasea la mana stanga, dar piciorul drept era deja prins si el de durere si de crampe. Mana s-a umflat puternic pana la cot, a devenit rosie ca focul si, in decurs de 10 ore, bratul intreg a fost cuprins de o durere aproape de nesuportat. Venele, de un rosu foarte inchis, ieseau in relief pana la cot. Nu se gasea nici un medic prin apropiere, pericolul crestea, intoxicatia incepea sa atace partea superioara a corpului. Deja roseata depasea cotul si se intindea spre jumatatea bratului.
Am infuzat flori de fan in apa calda, si i-am infasurat mana intreaga in aceste flori (atat de calde cat putea ea suporta). Bratul intreg, cu impachetare cu tot, a fost scufundat in infuzie calda de flori de fan si tinut asa timp de 8 ore. Cataplasma de te a exercitat o actiune de atragere, asemeni unui plasture epispastic, si a reusit sa extraga din sange materiile purulente. Iata asadar o proba ca trebuie actionat cat mai repede cand apar semnele unei infectii a sangelui.
Poate ca dupa una sau doua ore femeia ar fi fost victima mortii. Trebuie remarcat ca si limba devenise livida. Dupa 36 de ore, pielea de pe palma s-a despartit de carne pana intr-acolo incat ar fi putut fi jupuita. O data ce crampele degetului au disparut, orice indispozitie a incetat in mod natural.
Jeseph a taiat o ca si si-a facut o rana profunda la degetul mare, cu acelasi cutit. N-a dat nici o atentie, pana cand a simtit dureri vii si mana i s-a umflat in asemenea masura, incat nici macar nu-si mai putea misca degetele. Temperatura locala a crescut si in curand au aparut niste pete galbene si albastrii pe degete si pe mana. Medicul i-a prescris spalari si impachetari. Dar durerile, ajungand deja la cot, au devenit insuporile, iar nefericitul simtea foarte bine ca o inflamatie se dezvolta (ca un foc) in interiorul corpului.
Am fost chemat eu. L-am sfatuit sa-si faca, de patru ori pe zi, bai de abur la intregul brat, cu durata de o jumatate de ora fiecare. In interlul dintre aceste bai, pacientul infasura mana si antebratul in flori de fan inmuiate in apa . Dupa
0 ora si jumatate sau doua ore, adica de fiecare data cand durerea sporea in mod sensibil, florile de fan erau reinnoite, adica puse din nou in decoct si aplicate imediat. Acest procedeu n-a avut doar un efect sedativ, ci a adus vindecarea completa. Din seara primei zile, proarea oribilei gangrene s-a oprit si, dupa patru zile, orice inflamatie disparuse.
Un domn si-a taiat o batatura de la picior, care era inflamata. El nu-si facea nici o grija, dar, la putine zile dupa aceasta, inflamatia a evoluat in asa fel, incat au aparut toate simptomele otravirii sangelui. Multe persoane, care mai zusera lucruri asemanatoare, l-au crezut pierdut pe nefericit.
Dar iata ca el s-a apucat sa faca zilnic doua bai de picioare intr-un decoct de flori de fan (florile ramaneau in lichid) si sa-si infasoare picioarele cu o panza inmuiata intr-un decoct de coada-calului si reinnoita dupa prima ora. Aceasta a doua aplicatie a fost repetata de mai multe ori pe zi, durand de fiecare data cate doua ore. Cum corpul purta deja indicii ale intoxicatiei generale (inapetenta, infatisare nesanatoasa) s-au adaugat zilnic la sus-amintitele aplicatii partiale o spalare a partii superioare a corpului si o impachetare inferioara de o ora si jumatate. in putine zile, pacientul s-a aflat in afara pericolului, si s-a vindecat complet in zece zile. in afara mijloacelor externe, el a folosit zilnic doua cesti de ceai facut dintr-un amestec de pelin si de salvie.
Micile infirmitati ale picioarelor necesita multa prudenta. Nu cunosc mijloc de aparare mai bun in cazul lor decat plimbarea frecventa in picioarele goale (la nevoie chiar si in camera, vreme 15-30 de minute inainte de culcare) si spalarile (repetate frecvent) cu apa rece pentru persoanele in putere, cu apa calduta pentru cele mai sensibile. ingrijirile igienice care trebuie acordate picioarelor formeaza un modul important in igiena generala a corpului.
Un ecleziast, care credea ca este prea corpolent, a vrut, cu ajutorul unui unguent iodat pe care i-l prescrisese medicul, sa slabeasca. Pentru a-si atinge scopul mai repede, a facut uz cu nesabuinta de acea pomada. in putina vreme, corpul sau viguros a pierdut jumatate din greutatea initiala. Medicul i-a spus ca nu mai are sanse sa traiasca, deoarece iodul ii otravise sangele.
in aceste cazuri disperate, sa nu ne ferim sa recurgem la metodele hidroterapeutice! I-am prescris bolnavului bai calde cu ramurele de pin (28-30A°R), urmate de o spalare cu apa rece; comprese superioare si inferioare; afuziunea superioara si inferioara; impachetarea jumatate de corp cu decoct de ramurele de pin; in fiecare zi aplicatii in ordinea indicata. in plus, pacientul a trebuit sa se plimbe cu picioarele goale prin iarba inrourata. Pentru uz intern a luat zilnic un rf de cutit de creta sau de r stins, diluat intr-o jumatate de litru de apa impartita apoi in 2-4 portii; de asemenea, in fiecare zi 1-2 linguri de ulei si, pe langa acestea, o hrana simpla dar consistenta.
Si acum apa si-a facut datoria in chip admirabil.
