Definitie:
Complexe QRS largi >0,12 sec + frecventa ritmului > 100b/min
Originea:a. Ventriculareb. Supraventriculare in unele cazuri speciale: a. BR preexistentb. BR numai in cadrul tahicardiilor. BR se poate produce daatorita:
. Frecventei cardiace mari → BR dependent de frecventa (BR de faza III) - apare pt ca impulsul urmator apare inainte ca celula sa fie repolarizata total, daca este depolarizata cind nu este repolarizata complet → faza 0 a potentialului este mai mica → viteza de conducere estee mai micA). De obicei este BRD (ramul drept are o perioada refractara mai mare decat ramul stG)
. Conducere ascunsa in unul din ramuri
. Tratament cu antiaritmice mai ales cele de clasa Ic si posibil Ia → intarzierea conducerii la nivelul ventriculului si complexele QRS nu mai sunt normale - au morfologie bizara - dependente de substrat si de locul unde actioneaza antiaritmicul pt a intarzia conducerea (medicamentele sunt mai eficiente pt intarzierea conducerii la frecvente marI)c. Exista un fascicul anormal si excitarea ventriculului se face prin acesta si nu prin calea normala.
In tahicardiile ventriculare sunt contraindicate digoxin, verapamilul - acestea sunt indicate in tahicardiile supraventriculare.

Diagnosticul:

Istoric:

1.varsta - batranii → tahicardie ventriculare. Tahicerdiile ventriculare apar ami frecvent pe substrat patologic, batranul e mai probabail sa aiba substrat patologic.
2.boala cardiaca cunoscuta → IMA (cel mai probabil tahicardia cu complexe largi e ventriculara, daca cordul e normal tahicardia este supraventricularA)
3. medicatia antiaritmica → pot conduce la tulburari de conducere (tahicardii supraV) sau pot avea efecte proaritmice
4. durata simptomelor/bolii → tahicardiile din copilarie sunt cel mai frecvent supraV
Simptomele bolii:

. bine tolerata → tahicardii supraV

. prost tolerata → tahicardii V

Toleranta hemodinamica depinde de:

. fecventa tahicardiei

. substrat (exista sau nu boala cardiacA)

. functia ventriculara

. disociatia intre atrii si ventriculi

Examen clinic:a. undele de tun pe pulsul jugular → desincronizarea intre atrii si ventriculi (contractia atriului nimereste cand valvele sunt inchise presiunea repercutindu-se catre venE)b. zg cardiace inechipotente de obicei in tahicardiile Vc. variabilitatea TA la masuratori repetate (semn de tahicardie V)d. raspuns la masajul sinocarotidian (daca raspunde este tahicardie supraV foarte rar V)

EKG:a. aspectul EKG inainte de tahicardie

. avea BRD, acum are BRS → TV cu origine in VD sau VS.
. Daca avea aspect de BRD → origine in VS.
. Avea HBRS si acum are HBRD → este TV.
. ESV monomorfe cu acelasi aspect ca la tahicardie → TVb. Axul electric al tahicardiei
. Ax neobisnuit in tulb de conducere intraventriculare → TV
. Daca devierea axiala intre axul din RS si cel din tahicardie este mai mare de 40 de grade →TV
. BRS cu deviere axiala dreapta → TVc. Ritmul tahicardiei:
. TSV sunt de obicei regulate (majoritatea apar prin reintrare dinttr-un focar atrial carrre descarca impulsuri ritmiC)
. Modificari mari in morfologie de la o bataie la alta → TVd. Durata QRS > 0,14 sec → TVe. Dg de disociatie intre atrii si ventricule:
. Unde P care nu sunt legate deloc de activitatea ventriculara
. Fenomene de captura
. Batai de fuziune f. Fara complexe de tranzitie → TV (BR au complexe de tranzitiE)g. Aspecte morfologice ce nu pot parea in blocuri:
. Q sau R monofazic in V1→ TV

. Q sau S in V6 → TV

Clasificarea TV:
1. etiologica → pe cord normal sau patologic
2. dupa aspect → monomorfa sau polimorfa

3. dupa durata:

. nesustinuta → salva > 3 complexe cu durata mai mica de 29 sec
. sustinuta → durata mai mare de 30 de sec
4. dupa hemodinamica → cu hemodinamica stabila / instabilitate hemodinamica

5. in functie de modul de aparitie:

. paroxistica (mai mult RS decat TV)

. incesanta (mai mult timp TV decat RS)

Evaluarea tahicardiilor cu complexe largi :
. Hemodinamic → semne de staza, angina, hTA
. Daca existe simptome date de tahicardie se evalueaza gravitatea lor

. De bolii subiacente

. Analize (inclusiv ionogramA)

Tahicardia stabila

. TV monomrfa /polimorfa → tratament

. Tahicardie cu complexe largi cu mecanism necunoscut:
 Inregistrare Ekg mai lunga → poate sa surprinda aspecte diferite de dg diferntial (bataie difuza, disociatiE)
 Eco de cord → se poate evidentia o disociatie intre atrii si ventriculi

. TSV prin sd WPW sau nu

. Daca nu se determina daca este TV sau TSV se trateaza cu medicamente alese in raport cu functia cardiaca:
 Functie deprimata → amiodarona / soc electric
 Functie nealterata → amiodarona / procainamida (de electiE) / soc electric sincron

Tahicardia stabila monomorfa :
. Sotalol iv / procainamida iv / amiodarona / xilina
. Daca functia cardiaca este alterata (FE mica, semne de IC) → amiodarona sau xilina

Tahicardia stabila polimorfa :

Se trateaza in functie de intervalul QT.
. QT normal → tahicardia apare de obicei pe fond ischemic sau prin diselectrolemii. Tratament agresiv al ischemiei / diselectrolemiilor. Se poate da xilina / β blocant / procainamida /sotalol tinand cont de functia cardiaca
. QT lung → de obicei sd de QT lung dobandit. QT lung poate fi si indus de :
 Anomalii electrolitice (hipomagneziemii sau hipopotasemiI)
 Bradicardii sinusale severe (iatrogenE) sau BAV
 Medicamente care cresc QT : antiaritmice de clasa Ia si III, cisaplid, droguri (cocainA)
Tratamentul se face cu sulfat de Mg 2 g iv bolus in 1-2 min cu repetare la 15 minute / antiaritmice - xilina / potasiu in caz de hipopotasemie / atropina 1-2 mg

TV instabile

Se trateaza in functie de AV:

1. AV peste 150 b/min → soc de urgenta (oxigen, aspiratie, IOT)
2. AV sub 150 b/min → soc dar nu de urgenta / antiaritmice
! Socul trbuie sa fie sincron cu QRS

Tahicardia acuta din IMA
 TV polimorfa peste 30m de sec se trateaza ca FiV
 TV sustinuta monomorfa care da consecinte hemodinamice este de obicei rapida → soc 100J cu repetare
 Tv sustinuta fara repercursiuni hemodinamice se trateaza cu xilina (1-1,5mg/kc bolus cu repetare la 10-15 min cu doze de 0,5-0,75mg/ kc pana la 3 mg/kC) sau cordarone (bolus 150mg in 10 min apoi piv timp de 6 ore cu 1mg/min apoi piv cu 0,5mg/miN). Se poate da si procainamida 10mg/kcd incarcare si apoi piv cu 1-4 mg/min
 FiV → soc electric sincron initial cu 200 J cu repetare (200- 360J).Daca este ineficient se poate incerca cu medicamente apoi se reia socul.Medicamentele sunt: xilina (incarcare 1,5mg/kC) / amiodarona - 150mg bolus / Bretiliu - 5-10mg/kc bolus / adrenalina - 1mg iv (numai pt FiV cu unde micI)

Efectele proaritmice ale antiaritmicelor.
 Agravarea aritmiei - cresterea nr de ES, transformarea TV nesustinuta in TV sustinuta, cresterea frecventei TV, modificarea raspunsului la tratament.
 Aparitia de aritmii noi
 Aparitia de tulb de conducere AV sau interventriculare
 Aparitia d etulb in generarea impulsurilor

 Factori de risc :

. Prezenta de IVS in special CIC
. Orice tratament concomitent cu medicamente cae cresc nivelul seric al antiaritmicului
. Dielectrolitemii (torsada varfurilor la pac cu antiaritmic care fac hipopotasemiE)

. Istoric de aritmii V

. QT prelungit la inceperea tratamentului.

TV monomorfa - poate sa apara mai ales la antiaritmice din clasa Ic, este favorizata de ischemie, este foarte greu de tratat.
Torsada varfurilor - apare la clasa Ia sau III, are ca factori de risc functia cardiaca alterata, hipopotasemia, HVS, bradicardia. Efectul proaritmic este dependent de doza

Adenozina poate precipita FiA

Efecte hemodinamice ale antiaritmicelor:

. Amiodarona / procainamida → hTA
. Flecainida / disopiramida → efect inotrp negativ
. Sotalol → se evita la cei cu IC

. Xilina are cl mai mic efect inotrp negativ.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor