1. Descrierea miopiei
Este un viciu de refractie caracterizat printr-un dezechilibru intre puterea sistemului dioptric si lungimea axului antero-posterior, manifestat in sensul unui exces de convergenta. Focarul principal imagine se formeaza inaintea retinei, iar pe
retina imaginea unui punc este sub forma unui cerc de difuziune. Se caracterizeaza an fond printr-un plus de dioptrii desi se noteaza cu semnul -
Clasificare :a. Clasificare in functie de valoarea dioptrica:
1.Mica: pana la dioptrii3
2.Medie: intre 3 si 6 dioptrii
Mare: intre 6 si 8 dioptrii
4.Forte: peste 8 dioptrii
b. Clasificare in functie de etiopatogenie
1.miopie axiala
2. miopie de curbura
miopie de indice
c. Clasificare in functie de gradul de alterare al structurilor globului ocular :
1. miopie simpla
2. miopie patologica, degenerativa,
miopia boala
miopia maligna
Focarul principal imagine situandu-se in repaus acomodativ inaintea retinei, rezulkta ca pentru a vedea clar,obiectul trebuie sa se apropie de ochi pana cand , focarul deplasandu-se si el in acelasi sens, ajunge sa coincida cu retina.fig.
De aici decurg consecintele inerente: ochiul miop nu vede clar ladistanta. In vederea de aproape ochiul miop face un efort acomodativ mai mic, il poate mentine timp mai indelungat si poate realiza o proximitate mai mare. De aici abilitatea deosebita a ochilor miopi pentru meserii ce necesita diferentierea detaliilor fine.presbiopia apare mai tarziu sau deloc. Tulburarile patologice ale acomodatiei nu sunt resimtite de ochiul miop.
Evolutia : miopia progreseaza lent pana in jurul varstei de 25 ani cand se stabilizeaza.
Miopia boala, miopia degenerativa, miopia maligna este mult mai rara. Este o anomalie congenitala, deseori transmisibila genetic dominant.
Tulburarea de refractie este prezenta de la
nastere cu valori dioptrice mari, peste -10 dioptrii. Progreseaza tot timpul vietii, intermitent, pana la valori dioptrice mari:-20 sau mai mult.
2.Metode si mijloace de testare
Testul nr.1- Oftalmoscopie
Rolul acestui test este observarea transparentei mediilor optice oculare , starea structurilor, aranjamentul optic al acestor structuri
Se folosesc ca dispozitive oftalmoscopul electric, tinta departe, eventual oftalmoscop binocular indirect, iluminarea trebuie sa fie slaba in laborator.
Se tesaza ochiul drept cu ochiul drept, ochiul stang cu ochiul stang. Se aranjeaza in oftalmoscop o lentila convexa de 20 dioptri. Se observa corneea, conjunctiva, pleoapele. Se scimba lentila cu o lentila de putere mai mica si se observa succesiv umoarea apoasa , irisul, cristalinul, corpul vitros. Se schimba lentila si se pune la punct un vas din zona papilei. Se extinde examenul pe o suprafata cat mai mare a retinei deplasand instrumentul si schimband orientarea ochiului. Se cere subiectului sap priveasca in oftalmoscop si se observa foveea si regiunea maculara. Apoi se cere subiectului sa fixeze centrul reticulului din oftalmoscop. Se observa pozitia foveei in raport cu reticulul si stabilitatea ei
Testul nr.4 - Skiascopie pentru vederea departe
Are ca scop evaluarea obiectiva a refratiei ochilor.Se foloseste skiascopul electric, tinta este asezata departe la aprox. 5-10 m, foropter sau trusa de lentile pentru testarea subiectiva, rigla de skiascopie, mediul ambiental iluminat atenuat
Subiectul examinat fixeaza tinta cu ambii ochi. Examinatorul pastreaza ambii ochi deschisi si cu ochiul drept controleaza ochiul drept , ochiul stang controleaza ochiul stang.
Distanta examinator - pacient se recomanda sa fie 0.50m sau 0.67 m.se incepe cu ochiul drept; se neutralizeaza deplasarea reflexului retinian in toate meridianele. Se procedeaza la fel pentru ochiul stang.
Se revine la ochiul drept apoi la cel stang. Pentru distanta examinator - pacient de 0.50m, se scade din compensarea gasita +2 dioptrii, iar pentru 0.67 m se scade +1.50dpt
Testul nr.7- Testul subiectiv
Are ca scop determinarea subiectiva a compensarii pentru vederea departe.
Se foloseste foropterul sau trusa de testare subiectiva, testele optotip pentru distanta , rozeta parent, mira cruce cu linii paralele , testul rosu-verde polarizat.
Se noteaza compensarile gasite la ambii ochi, in vederea departe.
Testul nr.8-foria indusa in vederea la distanta , de compensarea determinata la testul nr.7
Testul evalueaza foria .
Se utilizeaza foropterul sau trusa de testare subiectiva, prisme variabile , prisma de 6 pdpt sau 8 pdpt, linia verticala de litere cu Vb=1 sau cu cea mai buna
acuitate vizuala a pacientului
Se regleaza ochelarul de testare la distanta interpupilara pentru vederea la distanta si se introduc compensarile gasite la testul nr 7. Se introduce in fata o prisma de 6 pdpt sau 8 pdpt baza sus pentru dedublarea imaginilor testului(spargerea fuziuniI). Se asaza in fata OD prisma variabila cu care se induce un efect prismatic de 15 pdpt baza in. Se reduce puterea prismatica lent pana ce subiectul raporteaza alinierea celor doua imagini.
Se pot observa variantele: ramane puterea prismatica baza in(exoforiE),ramane puterea prismatica baza ex(esoforiE), aliniere putere prismatica baza 0(ortoforiE)
Se noteaza valorile gasite pentru efect prismatic
Normal este exforie de 0.50pdpt
Testul nr.22- reflexul pupilar
Testul are ca scop verificarea echilibrului orto si para simpatic la nivelul irisului.
Se foloseste lampa stilou, testele optotip situate la 5 m , iluminatul atenuat
Se cere subiectulului sa fixeze tinta cu ambii ochi. Pentru testarea reflexului fotomotor se asaza lampa stilou stinsa la 2 cm in centrul pupilei. Se protejeaza de lumina cu mana celalalt ochi. Se aprinde lampa. Se repeta testul in acelasi mod pentru celalalt ochi. Pentru testarea reflexului consensual se ilumineaza OD si se observa OS si invers.
In timpul observatiei se pastreaza lampa stilou aprinsa.
Se observa :
Reflexul fotomotor: marire , dilatare, oscilatii , fara reactie
Reflexul consensual: contractia ambelor pupile sau unei singure pupile
Se noteaza comportamentul observat ca amplitudine si viteza de raspuns.
Normal este o contractie consensuala.
3. Metode si mijloace de ameliorare
Ca tratament optic la miopia maligna pentru ameliorara acuitatii vizuale se recomanda lentile de contact, care permit o corectie mai apropiata de valoarea totala a miopiei.
Ca tratament medicamentos se recomanda
vitamine din grupul A,B,C,E in
cure repetate. Este necesara o
igiena a activitatii mai ales pentru aproape, cu perioade de repaus ocular in vederea profilaxiei complicatiilor. Pentru ameliorarea nutritiei coriooretinei, se pot administra vasodilatatoare in injectii retrobulbare sau administrate general.
Se administreaza de asemenea vasotrofice -difrarel, doxium, difebiom in cure repetate si alternative.
4. Consecintele necorectiei
5.Tipul compensarii
La miopia simpla corectia optica se face cu lentile divergente. Se va prescrie cea mai slaba lentila divergenta care asigura maximul de acuitate vizuala. Se recomanda portul permanent al ochelarilr. La varsta presbiopiei , se vor prescrie ochelari adecvati pentru lectura.
La miopia boala, miopia degenerativa, miopia maligna acuitatea vizuala este scazuta chiar si cu lentile corectoare deoarece corectia aeriana nu poate fi niciodata totala .
Corectia chirurgicala a miopiei permite corectarea acesteia.
Keratotomia radiara este cea mai raspandita tehnica de chirurgie refractiva corneana.
Keratomileusis miopic este chirurgia miopiei forte.
Keratectomia fotorefractiva estew chirurgia corneana cu laser excimer
Epikeratoplastia este o omogrfa refractiva utilizata ca o alternativa pentru implant de cristalin
Corectia optica - cu lentile sferice divergente, date in cea mai mica valoare dioptrica, pentru a nu transforma ochiul din miop in hipermetrop. Aceasta corectie optica se poate face cu:
· Lentile aeriene
· Lentile de contact (indicatie majora in caz de miopie unilateralA)
· Pentru miopiile mici si medii este aceiasi corectie pentru aproape si departe
