INTRODUCERE

 Infectii acute si complicatiile tardive nesupurative :
 importanta medicala (raspandire, forme clinice variate, gravitate diferitA)
 importanta socio-economica (spitalizari, consum de medicamente, invaliditatI)

 Morbiditate :

 forme acute : angina (> 100 cazuri %.000); scarlatina (<30 cazuri %000), erizipel, febre puerperale, alte localizari (<1 cazuri%000) - mult scazute

 complicatii tardive nesupurative : RAA (4%); CR (5%), GNA (<10%)

 forme invazive : fasceite necrozante, miozita, sindrom de soc toxico - septic - evolutie in crestere prin riscul afectarii gazdelor imunocompromise (5-10 cazuri %000) ex.: STS dupa 1980 epidemii nosocomiale in SUA (Minnesota 26 cazuri %000)

 Mortalitate
 in scadere : ex. scarlatina de la 25% in 1898 la 0,1% in 1963
 in crestere ex . formele invazive sau toxico -septice

 Particularitati epidemiologice
 rata crescuta a purtatorilor sanatosi: in populatia generala (~20%); in colectivitati de copii si tineri (~ 90% in epidemiI)
 particularitatile de receptivitate
 riscul producerii reinfectiilor si riscul generat de acestea
CARACTERISTICI CU IMPORTANTA EPIDEMIOLOGICA ALE SBHA

 structura complexa

 particularitati antigenice (proteina M, alte structuri proteice, polizaharidice, mucopeptidicE)

 virulenta ridicata - capacitate invaziva ridicata la poarta de intrare; blocarea apararii

 caracteristici de toxigenitate - eritotoxine, steptochinaze, hialuronidaze, sterptolizine etc.

PARTICULARITATI STRUCTURALE ALE STREPTOCOCULUI

ANTIGENITATE prin TOXINE ( eritrotoxina - bacteriofaG) si ENZIME (streptolizina 0, hialuronidaza, streptokinaza, streptodormaza, dezoxiribonucleaza, exotoxine variatE ); streptolizina S neantigenica = hemoliza b

 rezistenta ambientala - medie

 decontaminare chimica uzuala

 rezistenta la antibiotice limitata
 eficienta tratamentului cu peniciline; macrolide (alergie la penicilinE);
 cefalosporine (alternativa, dar penicilina ramane antibioticul de electiE);
 rezistenta la tetracicline si utilizarea sulfamidelor in arii geografice extinse - contraindica utilizarea acestora in formele acute sau in tratamentul de intretinere la cazurile cu complicatii.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

 Surse de agent patogen

 omul bolnav (forme acute : faringita, amigdalita, angina, scarlatina, erizipel etc.)

 tipice

 atipice ( > 80% din cazuri - automedicatie, complianta redusa la terapia corectA)

 omul purtator

 preinfectios (1 - 3 zile debutului formelor acutE)
 "sanatos": nazal, faringian, mixt (7-14 zile - depistare prin supraveghere activa si sterilizarE)
 fost bolnav - purtatori in convalescenta prin tratament incorect (variabil <1-3 lunI)

Eliminarea agentului patogen : produse patologice variate dupa localizarea infectiei - cel mai frecvent secretii naso-faringiene

 Moduri si cai de transmitere

 direct : preponderent prin: contact; picaturi septice (frecvent in colectivitatI )

 indirect : aer (aglomeratiI); alimente (lapte si derivatE); obiecte ( utilizare
individuala, colectiva, ocupationaL); maini; vectori biologici
RECEPTIVITATEA

 nu este generala

 crescuta la copiii si tinerii care frecventeaza colectivitati (1-4 ani si 10 - 14 anI)
 preponderent crescuta la copiii de 7- 14 ani pentru tulpinile eritrogene (scarlatina, boala copilariei, adultii indemni la aceasta forma de infectiE)
 caracter pasager pentru imunitatea postiinfectioasa (exceptie tulpinile eritrogenE) = reinfectii ;
 anticorpi specifici anti - M: apar la 3-4 saptamani; slab protectivi; persista ani de zile - indicatori de trecere prin infectie = utili in supravegherea epidemiologica
 anticorpi anti - StreptoLizinaO (ASLO): apar la 7-8 zile; titruri maxime la 3-5 saptamani; scad dupa 8 saptamani pana la 12 luni - nici un efect protectiv; indicatori de trecere prin infectie; persistenta > 6 sapt. a titrurilor > 200 Utodt/ml markeri de instalare a RAA
 fenomene de hipersensibilizare intarziata prin reinfectii = complicatii tardive nesupurative (reinfectii la 1-2 luni de la debutul primoinfectieI)

DE CE ?

MULTIPLE INFECTII STREPTOCOCICE IN CURSUL VIETII
MULTITUDINEA DE SEROTIPURI

CARACTER PASAGER AL IMUNITATII SPECIFICE DE TIP SI SUBTIP

FENOMENE DE HIPERSENSIBILIZARE INTARZIATA PRIN REINFECTII

FORMELE DE MANIFESTARE ALE P.E.

 dependente de :

 entitatea clinica;
 particularitati de virulenta ale tulpinilor circulante;
 particularitatile epidemiologice (colectivitati, receptivitatea populatiei, factori climatici - sezonalitate; economico-sociali - igiena, educatie..);
 calitatea sistemului medical prin asigurarea supravegherii (formelor acute si starii de purtatoR);
 atitudinea populatiei fata de terapia cu antibiotice.

MANIFESTARI CLINICE SI EPIDEMIOLOGICE IN INFECTIILE STREPTOCOCICE

. sporadica

. in prezent toate, in afara anginelor

(angine - posibil sporadicein sezonul cald, populatiegenerala preponderentadulta, nivel economic -educational crescut, rezistentagenerala nespecifica optimA)

Incidenta scarlatinei, in Romania,

in perioada 1970 - 2005

Endemicaangine (in colectivitati, sezon rece, aglomeratiI)

o Epidemica

 angine ( urmare a cumularii purtatorilor "sanatosi" - consecinte in postepidemie cresterea prevalentei complicatiilor tardive nesupurativE)
 aspecte noi : epidemii nosocomiale prin forme invazive (STS , fasceite necrozante, miozitE)

Prevalenta anginelor cu streptococ, in Romania, in perioada 1970 - 2005

PREVENTIA

 Generala
 cresterea rezistentei nespecifice la grupurile cu risc si in perioade cu risc epidemic;
 supravegherea epidemiologica + clinica + laboratorul a colectivitatilor cu risc;
 triaj epidemiologic dupa vacante, internate, cazarmi, orice colectivitate de tineri;
 depistarea si sterilizarea purtatorilor (control la externare/ terminarea tratamentului inclusiv a personalului din mediul de spitaL ):
 supravegherea fostilor bolnavi (purtatori; depistarea precoce a complicatiiloR);
 conditii de igiena generala corespunzatoare (inclusiv in mediul de spitaL);
 educatia personalului medical si a populatiei.
 Speciala

 administrarea preparatelor antibiotice

ORDINUL MINISTERULUI SANATATII
PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA INFECTIILOR STREPTOCOCICE (doze adaptatE)

 Specifica

Vaccinuri anti - streptococ grup A ?

Nu in prezent !variabilitate mare de subtip prin diversitatea structurala a proteinei M inca posibilitati tehnice limitate pentru :

. vaccin polivalent

. inalt imunogen

. protectie de durata

Candidate/ in experimentare : polipeptidice, native, sintetice, recombinare genetica

COMBATEREA

 ancheta epidemiologica

 bolnavii :

 depistarea activa a bolnavilor cu forme tipice / atipice de boala
 izolarea: obligatoriu in spital (preferat pentru toate formele acutE)
 raportarea: nominala (scarlatina, formele invazivE); numerica (alte formE)
 purtatorii : supravegherea ; sterilizarea (vezi preventia specialA)
 contactii directi cu sursele : supravegherea clinica + epidemiologica 10 zile
 NB : persoanele diagnosticate cu o complicatie tardiva nesupurativa care vin in contact cu bolnavi cu forme acute vor fi :
- supravegheati clinic ;
- vor intrerupe tratamentul de intretinere → penicilina orala doza dubla
(daca vor face o forma acuta de angina tratamentul va fi injectabil - 10 zilE)
- dupa 6 zile de tratament vor relua schema de intretinere
 convalescentii
 penicilina retard in a 7 zi de la debut (la externarE) si la 14 zile
 dispensarizarea activa : 3 luni (examen clinic lunar; examene de laborator : saptamanal in prima luna si apoi lunar ex. sumar de urina; exsudat, teste de inflamatie la 1 luna de la debuT )

 decontaminare in focar :

 substante clorigene; bromocet 1%; formol 5 %

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor