Principala trasatura este pierderea memoriei, de obicei pentru evenimente recente importante, care nu se datoreaza unei
tulburari mentale organice si este prea intensa pentru a fi explicata prin uitare sau oboseala normala. Amnezia este de obicei centrata pe evenimente traumatice, cum ar fi accidente sau pierderea neasteptata a unor fiinte dragi, si este, de obicei, partiala si selectiva. Amploarea si globalitatea amneziei variaza adesea de la o zi la altea, si intre interogatorii, dar exista un nucleu comun persistent care nu poate fi reamintit in stare de veghe. Amenzia completa si generalizata este rara si este de obicei o parte a fugii (F44.1) si in acest caz va fi clasificata ca atare. Starile afective care insotesc amnezia sunt foarte variate, dar
depresia severa e rara. Pot fi evidente perplexitatea, disconfortul si grade variate de comportament captativ de atentie, dar deasemenea este deseori izbitoare acceptarea calma. Adultii tineri sunt mai des afectati, cazurile extreme aparand la barbati supusi unui stress de lupta (in razboI). Stari disociative non-organice la batrani sunt rare. Pot apare vagabondarea locala, fara scop, dar ea e insotita de obicei de neglijare de sine, si dureaza rar mai mult de o zi sau doua.
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Un diagnostic cert necesita:
(A). Amnezia, fie partiala, fie completa, pentru evenimente recente care sunt de natura traumatica sau stressanta (aceste aspecte pot fi considerate numai daca alti informanti sunt disponibilI);
(B). Absenta tulburarilor cerebrale organice, intoxicatiei sau oboselii excesive.
Diagnostic diferentiat:
In tulburarile mentale organice exista de obicei alte semne de afectare a sistemului nervos, mai evidente si consistente, semne de ingustare a campului de constiinta, dezorientare si constientizare oscilanta. Pierderea memoriei imediate e mai tipica in starile organice, independent de orice probleme sau evenimente traumatice posibile. "Black-outs"-urile ("ruperea filmului") datorate abuzului de alcool sau drog sunt strans asociate cu perioada abuzului si pierderea amintirilor nu poate fi niciodata recuperata. Pierdera memoriei de scurta durata in starea amnezica (sindromul KorsakoV) in care evocarea imediata este normala, dar evocarea dupa numai 2 sau 3 minute e pierduta, nu se intalneste in amnezia disociativa.
Amenzia in urma contuziei sau lezarii cerebrale serioase este de obicei retrograda, desi in cazuri severe poate fi si anterograda, amnezia disociativa fiind de obicei predominant retrograda. Numai amnezia disociativa poate fi modificata prin hipnoza sau abreactie. Amnezia postictala la epileptici si alte stari de stupor sau mutism, ocazional intalnite in bolile schizofrenice sau depresive, pot sa fie diferentiate de obicei de alte caracteristici ale bolii de baza.
Cea mai dificila diferentiere este de simularea constienta a amenziei si necesita stabilirea, repetata si detailata a personalitatii premorbide si a motivatiei. Simularea constienta a amenziei este asociata de obicei cu probleme evidente privind banii, pericolul de moarte in timp de razboi, sau posibile sentinte judiciare privative de libertate sau capitala.
Exclude: tulburarea amenzica indus de alcool sau alte substante psihoactive (F10-F19, cu cel de-al 4-lea caracter .6); amenzia NSA (R41.3); amnezia anterograda (R41.1); sindromul amnezic organic non-alcoolic (F94); amnezia postictala in epilepsie (G40.-); amenzia retrograda (R41.2).
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
