Masajul
Masajul corporal se refera atat la
masajul de intretinere sau cosmetic, cat si la cel terapeutic sau medical, numit si masaj manual clasic.
Masajul se defineste printr-o serie de miscari aplicate sistematic pe suprafata corpului, care se succeda intr-o anumita ordine, in functie de regiune, scopul urmarit, starile generala si locala ale organismului.
Masajul corporal trebuie sa fie corect indicat si aplicat; este necesara cunoasterea tehnicii de masaj, a efectelor asteptate, trebuie respectate anumite conditii de lucru si
igiena ale procedurii, precum si ale locatiei, iar corpul sau segmentele sale trebuie sa adopte pozitii relaxante.
Manevrele fundamentale ale masajului clasic suni: netezirea sau alunecarile aplicate la suprafata corpului (efleurajul), frictiunile, framantatul sau stoarcerea tesuturilor (petrisajul), baterea sau lorile usoare si ritmice (tapotamentul), bratia. Aceste manevre sau proceduri nu pot lipsi din aplicatiile importante.
1. Netezirea este manevra de introducere, intrerupere sau legatura intre celelalte manevre. Este o atingere sau o alunecare apasata, cu rol de scadere a sensibilitatii urilor superficiale, ce permite presiuni pe urile profunde.
Rolul de baza ai manevrei de netezire este sedativ. Tensiunea de apasare se adapteaza la natura si consistenta tesuturilor si la scopul procedurii.
Netezirile apasate pot fi insotite de bratii, ceea ce induce un efect suplimentar de relaxare. Daca manevrele de alunecare se executa scurt si cu miscari i, energice, se produce stimularea intregului organism.
Cel mai important efect al netezirii si alunecarii usoare si ritmice este activarea circulatiei sangelui si accelerarea drenarii edemelor.
De asemenea, netezirea duce la combaterea starii de oboseala musculara si la refacerea supletei tesuturilor (piele, muschi).
2. Frictiunea este manevra prin care mana se deplaseaza, antrenand in miscare si tegumentul, pana la limita elasticitatii sale. Frictiunea presupune manevre de netezire asociate cu manevre de compresiune.
Efectele acestei aplicatii pot fi explicate, in mare parte, prin actiunea mecanica, cu recastigarea supletei si elasticitatii tisulare, dar si prin cresterea circulatiei locale, cu efecte trofice in consecinta. Daca frictiunea se executa lent si prelungit, are loc o scadere a sensibilitatii locale, urmata de relaxare musculara si scaderea stresului general. Ritmul alert are efecte contrarii, de stimulare a sistemului nervos si crestere a tonusului muscular.
Frictiunea se recomanda si in tratamentul sechelelor dupa traumatisme (entorse, contuzii,
intinderi si rupturi musculare, tendinoase si ligamentare, dupa edeme intraarticulare sau intratisulare) ori postoperator, in vederea stimularii proceselor de ndecare si regenerare tisulara, in scopul drenarii reziduurilor tisulare, desfacerii aderentelor cicatriceaie etc.
3. Framantatul sau petrisajul este o manevra care presupune compresiuni la nivelul tesuturilor abordate, seamana cu o stoarcere intrerupta. Aceasta manevra este deosebit de utila si in masajul de intretinere, prin efectul de stimulare a sistemului nervos.
4. Baterea sau lorea usoara si ritmica, aplicata pe tegument si pe tesuturile moi ale corpului, reprezinta una dintre manevrele de masaj care duce la efecte puternic excitante, realizate pe suprafete mari, mai aies pe regiunea dorsala. Are drept actiune specifica excitatia si stimularea tonusului muscular.
5. Vibratia este o manevra de masaj care consta in tremuraturi rapide transmise tegumentului cu scopul de a realiza o succesiune de presiuni si relaxari.
Pentru obtinerea efectelor de profunzime se pot utiliza bratori (inclusiv mese sau paturi bratoare). Daca actiunea bratiei este usoara, sunt activate sau stimulate reactiile organismului. Daca actiunea bratiei este energica, reactiile organismului sunt inhibate. Vibratiile pot fi superficiale sau profunde (bratii profunde asociate cu neteziri si presiuni sau bratii profunde cu frecventa mare, care scade treptat).
Ca o prima concluzie, se poate spune ca masajul poate avea efect miorelaxant, decontracturant muscular si
sedativ - sau din contra, efectul poate fi excitant, stimulator, tonifiant.
Masajul poate fi efectuat in scop de intretinere sau cosmetic si curativ sau terapeutic:
- fiziologic, profilactic, de intretinere sau in scop cosmetic, deoarece imbunatateste proprietatile fizice ale tesuturilor, activeaza functiile organelor sau stimuleaza circulatia venolimfatica, actionand in vederea mentinerii starii de sanatate si cresterii rezistentei organismului fata de agresiuni ori fata de starea de oboseala, generand o stare de bine;
- curativ sau terapeutic si de recuperare medicala, in contextul tratamentului complex al unor leziuni sau
tulburari functionale, status dupa traumatisme ori alte afectiuni.
Masajul clasic poate fi partial (local sau locoregional) si general.
Masajul partial se adreseaza unui segment sau unei regiuni a corpului, localizata la nivelul trunchiului sau membrelor. Masajul partial al regiunilor trunchiului si al membrelor cuprinde:
- masajul spatelui, util dupa actitatile sportive, este efectuat in vederea combaterii oboselii musculare si se poate asocia cu succes kinetoterapiei din
insuficienta musculaturii paravertebrale (in contextul deatiilor coloanei - scolioze, hiperlordoze, cifoze accentuate), din suferintele cronice degenerative si inflamatorii ale coloanei {spondiloza, spondilodiscartoza, spondilita anchilozanta) sau din cadrul altor procese patologice (inclusiv dupa traumatisme).
- masajul peretelui toracic este recomandat in combaterea atrofiilor musculare si insuficientelor functionale ale aparatului respirator sau in tonifierea starii generale a convalescentilor dupa boli pleuro-pulmonare,
anemii etc.
- masajul peretelui abdominal este util in insuficientele functionale ale tubului digestiv (constipatia cronica, aderentele postoperatorii etc);
- masajul membrelor inferioare este eficient in drenajul edemelor, in sindromul de oboseala musculara, status dupa traumatism, boli cronice degenerative sau inflamatorii cu afectare articulara (artroze) sau peri articulara;
- masajul membrelor superioare asigura drenajul venolimfatic, inclusiv postmastectomie, fiind util si in contextul sindromului de oboseala musculara, in starile posttraumatice, in reumatismele degenerative sau inflamatorii cu localizare articulara ori la nivelul partilor moi peria rticulare.
Masajul general, somatic sau al tesuturilor aflate la suprafata corpului, se executa prin prelucrarea succesiva a tuturor regiunilor si segmentelor anatomice. Scopul masajului este relaxarea si inlaturarea senzatiei de oboseala, in special musculara, sau stimularea generala a organismului, cu cresterea rezistentei acestuia la agresiunile termice, microbiene ori toxice, si ameliorarea capacitatii sale de efort.
Masajul general este indicat in scop igienic si de intretinere persoanelor sedentare sau pacientilor imobilizati, in scop profilactic si curativ persoanelor cu tulburari respiratorii, circulatorii, meolice, anemicilor, astenicilor, convalescentilor in refacere dupa accidente ori boli, in scopul combaterii starii de oboseala.
Masajul se mai poate adresa tesuturilor si organelor.
Masajul tesuturilor zeaza structuri precum pielea, tesutul conjunctiv, elementele aparatului locomotor, vasele si neri periferici (adica tesuturile corpului); masajul organelor profunde se aplica organelor situate la nivelul extremitatii cefalice, culiei toracice si catatii abdominale.
Masajul tesuturilor corpului cuprinde:
- masajul pielii sau tegumentului, cu efect in reglarea circulatiei tegumentare, eliminarea edemelor si biotrofic;
- masajul tesuturilor conjunctive, ce asigura mentinerea sau redobandirea elasticitatii tesuturilor, ducand la o buna functionare a aparatului locomotor prin regenerarea rapida a tesuturilor dupa traumatisme sau procese inflamatorii;
- masajul aparatului locomotor, ce zeaza masajul muschilor (cu efect miorelaxant ori de refacere dupa efort si impotriva atrofiei/hipotrofiei sau atoniei/hipotoniei musculare), masajul articulatiilor (in cazul leziunilor si disfunctionalitatilor articulare datorate unor suprasolicitari sau dupa traumatism si in cadrul suferintelor cronice degenerative ori inflamatorii) si masajul periostal;
- masajul aparatului vascular, ce asigura activarea circulatiei sangelui si limfei, cu efecte biotrofice in consecinta. Asigura atenuarea oboselii musculare, precum si prevenirea si combaterea atrofiilor musculare.
Masajul organelor profunde presupune o actiune indirecta asupra organelor situate la nivelul celor trei mari catati ale corpului (capul cu fata si gatul, toracele si abdomenul).
Masajul capului se adreseaza cu precadere cefei, gatului, fetei si pielii capului.
Indicatiile masajului efectuat in zona cefei sunt reprezentate de afectiunile reumatismale, in special spondiloza cercala si complicatiile datorate acesteia, afectiunile musculare si contractura, de tipul torticolisului, status dupa traumatism, lipoame (se indica presiunea cu policele - degetele mari ale mainilor -, lenta, progresiva, efectuata in toate sensurile), si afectiunile neurologice care evolueaza cu stare de congestie cerebrala.
Gatul poate beneficia de manevre de masaj mai ales in scop estetic, utilizand in special manevrele de netezire. Vibratia asigura activarea circulatiei, fiind utila, de exemplu, in
gusa tiroidiana. Netezirea asociata framantarii muschiului sterno-cleido-mastoidian este utila in torticolis sau in diferite nevralgii.
Masajul fetei si cel al pielii capului poate fi realizat in scop sedativ, in cazul nevralgiilor (de trigemen, de exemplu), sau decontracturant, cand exista ticuri, in paraliziile faciale periferice, nevralgii. Masajul acestei regiuni mai poate fi realizat in scop reparator, biotrofic si functionai (in situatia prezentei unor cicatrice dupa traumatisme sau arsuri).
Masajul continutului toracelui presupune masarea regiunii precordiale in scop calmant, de relaxare, pana la reducerea frecventei cardiace, sau in scop excitant, de crestere a ritmului cardiac. Masajul toracelui este indicat in tratamentul diferitelor suferinte pleuro-pulmonare.
Masajul continutului abdominal (stomac, colon, ficat, ca biliara, rinichi, ca urinara) se realizeaza in scopul modularii functionalitatii organelor aflate in catatea abdominala, fiind util inclusiv in cazul constipatiilor cronice.
Contraindicatiile efectuarii masajului pot fi generale sau partiale, definitive sau temporare.
Contraindica|ia definitiva se decide in cazurile de boli cronice, grave, incurabile si care s-ar putea inrautati prin aplicarea procedeelor de masaj. Contraindicatiile temporare sunt mai frecvente - ele se refera la boli, tulburari si leziuni usoare ori trecatoare, in curs de ndecare.In contextul celor prezentate, contraindicatiile masajului sunt:
- bolile de piele;
- suferintele cu caracter general, insotite de
febra si stare de agitatie, de oboseala acuta si debilitate sau astenie intensa, in toate bolile infecto-contagioase, in
hemoragiile cerebrale recente;
