Alaturi de deplasarea efortului fizic spre cel intelectual. alaturi de supraincarcarea nervoasa determinata de puternicul aflux inlorma[iona!, cilizatia moderna, cu uriasul ei avant tehno-sliintific. aduce cu sine un rau care se cerc evaluat la adevaratele lui dimensiuni: sedentarismul.
Astazi nici nu mai poate li vorba decat foarte rar de munci pur fizice. Masinile si dispozitivele cu coeficienti de mecanizare si automatizare din ce in ce mai ridicati, aparatele mccuno-clcciricc din gospodarie, o retea mereu mai extinsa si conforila de mijloace de transport ' pana si in creierul muntilor ' unul face ca actitatea musculara sa fie mereu mai mult inlocuita de masina, favorizand sedentarismul cu toate consecintele lui. Daca incercam o analiza a modului in care isi petrec ziua multi dintre: contemporanii nostri si adaugam la odihna de noapte orele de birou sau de laborator, de masa. de zionare a unor spectacole sau de stal la telezor, ajungem la coastalarea ca 22-23 de orc din cele 24 sunt practic lipsite de eforturi musculare.
Aceasta stare de lucruri trebuie sa dea de gandit. Studii recent efeciuatc pe loturi mari de populatie ' in diferite tari din lume ' confirma ca sedentarismul, respectiv lipsa de clbrt lizic, de miscare, afecteaza sub multiple foime sanatatea. O seric de boli cronice, degenerative, cum sunt cele cardiovasculare si in special ateroscieroza si
hipertensiunea arteriala, apoi diferite forme de reumatism, bolile endocrine, meolice si mai ales obezitatea, se intalnesc in proportii mult mai mari la sedentari, la cei care, dupa un efort intelectual intens, dupa ore indelungate de concentrare la masa de lucru, continua imobilismul in spatii inchise, in loc sa practice un sport, sa iasa la plimbare, sa se bucure de natura, de soare, aer, apa
De asemenea, asa cum toti specialistii sunt de acord, sedentarismul favorizeaza imbatranirea precoce, pe cata vreme profesiunile cu efort predominant manual intarzie imbatranirea si in mod deosebii uzura sistemelor cardiovascular, rcspiratorsificrvos. Analiza cauzelor de deces al unor batrani cu afectiuni cardiovasculare (in special aterosclcroza), a edentiat ca dintre acestia au facut parte de doua ori mai multi functionari cu ocupatii sedenfarc si o dala si jumatate mai multi oameni cu actitate fizica moderata. in atie cu persoanele care au exercitat profesii cerand o actitate fizica mai intensa.Intre sedentarism si
obezitate exisla o stransa corelatie. Lipsa de miscare, de efort muscular, intarzie arderile din tesuturi, ale grasimilor in exces si ale hidrocarburilor provenite din
fainoase si dulciuri, favorizand depunerile adipoase, cu toate consecintele lor asupra conuratiei si tinutei estetice. De accsl fapt trebuie sa tina scama mai ales persoanele care au anumite predispozitii familiale la ihgrasare sau cei cu
tulburari glandulare.
Toate cele mentionate fac usor de inteles si prejudiciile pe care le aduce sedentarismul sanatatii mintale.
Daunele sunt produse o data cu intregul cortegiu de boli cronice insotitoare mai vremelnice sau mai tardive ale sedentarismului, dinire care nici una nu poale ramane fara influenta asupra sferei psihicului. Sa ne aducem aminte ca sanatatea
mintala se integreaza intr-un tot unitar care se numeste sanataiea, si ar fi imposibil de imaginat ca una dintre componentele sanatatii sa sufere, lasandu-le indiferente pe celelalte. Sa mai notam, ca, aparent paradoxal, sedentarul cronic tinde sa arate deseori mai obosit decat daca ar fi sapat un sant adanc sau ar fi carat in spinare cine stie cati saci. Oboseala este fizica si psihica, ea se exprima in diminuarea poftei de lucru, a puterii de concentrare, a imaginarei creatoare, precum si in modificari caractcriale: omul dene treptat posac, morocanos, gata sa se supere pe orice fleac, isi pierde simtul umorului, se incadreaza tot mai greu in ambianta familiala si la locul de munca. Pe scurt: i se reduce treptat aptitudinea de a sili relatii armonioase cu mediul inconjurator. Recititi cuntele subliniate mai sus, ele nu suni altceva decat definitia, citata la modulul precedent, a sanatatii mintale!
Remediul sedentarismului, orice s-ar crede si orice s-ar incerca, ramane unul singur miscarea. a€žin miscare este ceva care influenteaza si inoreaza gandirea\", spunea in urma cu peste doua secole Jean-Jacques Rousseau, si de perenitatea acestui adevar au nevoie sa se connga toti cei care des-o munca precumpanitor intelectuala si sedentara.
Cat priveste cadrul de utilizare a miscarii, ca medicament suveran cu actiune curativa si profilactica impotriva urmarilor sedentarismului, despre el va fi vorba ceva mai departe, catre finele acestui modul. Fiindca deocamdata, cu cele infatisate pana aici, nu s-au isprat avatarurile etii moderne.