In aceasta incadrare nonsologica se descriu doua entitati importante:
anorexia nervoasa si
bulimia nervoasa.
Anorexia nervoasa
Caracteristica este preocuparea prevalentiala de a ajunge la o suplexe extrema prin pierderea in greutate indusa in mod deliberat.
Criterii de diagnostic DSM-4
A. Refuzul de a-si mentine greutatea la / deasupra unei grutati normale minime pentru varsta si inaltime (greutate sub 85% fata de normal sau nu creste in greutate in perioada copilarieI)
B. Frica intensa de crestere in greutate sau de adeveni gras chiar daca sunt sub ponderali.
C. Tulburari in modul in care greutatea corporala si forma corpului este traita (resimtitA).
D. Amenoree -absenta a trei cicluri regulate.
Tipuri specifice:
1). Tipul restrictiv-in episodul curent de AN nu se angajeaza in comportamente alimentare excesive sau de purgare.
2).Tipul excesiv / purgare- se angajeaza regulat in astfel de comportamente. Frecvent asocieaza comportamente impulsive ca: furatul, abuzul de droguri, tentative suicidare si automutilare.
Comentarii. Daca debutul este prebubertal semnele pubertatii sunt intarziate sau nu apar. Alte trasaturi dar nu sunt obligatorii pentru diagnostic: inducerea vomei, comportament de purgare folosirea in exces a diureticelor sau a inhibitorilor ale apetitului, exercitii fizice in exces.
Etiologia-cauza specifica nu este cunoscuta conceptele actuale se orienteaza spre modelul multidimensional
1) Factori socio-culturali-in cultura vestica a fi slab este semn de frumusete. Dieta deliberata apare cu scopul de a ajunge mai atractiva si mai competenta profesional. Frecvent se inatlneste in randul balerinelor, manechinelor, gimnastelor.
2) Factori psihologici- teoriile initiale au postulat ca AN este un raspuns de evitare fobica a mancarii, rezultat al tensiunii sociale si sexuale generate de schimbarile fizice asociate cu pubertatea.
-teoria psiho-dianamica s-au fixat pe -fanteziile despre impreganarea orala
-relatiile dependent-seductive, cutatii pasivi, calzi si sentimentul devina pentru agresivitatea resimtita impotriva mamei.
-incapacitatea de separare psihologica de mame.
-din punct de vedere cognitive (si perceptualE)-
tulburari ale schemei corporale, negarea emacierii, lipsa de recunoastere sau negarea foamei si fatigabilitatii.
-teoria sistemic-familiala-parintii fetelor cu anorexia nervoasa comunica mesaje mixte cu semnificatii opuse, sunt foarte afectuosi cu hipercontrol si sufocare.
3). Trasaturi de personalitate-gandire inflexibila, ganduri de tip obsesiv, introversia, insecuritate interpersonala, afect diminuat, supunere exagerata. Frecvent se intalnesc trasaturi de personalitate de tip obsesiv-compulsiv, paranoid.
4). Factori biologici-studii pe gemeni, concordanta crescuta la gemenii monozigoti fat de dizigoti pentru AN restrictiva si BN.
-studiile familiara arata o AN si BN. Urmasii de sex feminin ai pacientelor cu AN prezinta un risc de 6,6% mai mare pentru a dezvolta aceeasi tulburare fata de populatia standard. De asemenea la rudele de gradul I se observa o frecventa crescuta a tulburarii depresive, tulburarii obsesiv-compulsive si a alcoolismului.
5). Neurotransmisia- hiperfunctia serotoninergica
- hipofunctia noradrenergica
- disfunctia dopaminergica
Trasaturi clinice ale AN
Pacientele cu An se angajeaza continuu in comportamente cere le accentueaza pierderea in greutate, isi reduc drastic raprtul
alimentar in special
lipide si hidrocarbinati, fac exercitii fizice intr-un program riguros, iar cei cu comportament de purgare/ alimentare excesive isi induc
voma fac uz de laxative si diuretice.Colectioneaza retete, prepara mese elaborate pentru familie, ascund alimente cu continut crescut in glucide. Se uita mult in oglinda pentru a se resigura ca nu s-au ingrasat.
Prezinta tulburari ale imaginii corporale in sensul ca unii se simt supraponderali global, iar altii realizeaza ca sunt slabi, dar considera ca au parti care sunt prea grase (coapse, fese, abdomeN). In general sunt ineficienti, iar faptul ca resusesc sa slabeasca le creste stima de sine si obtin sentimentul de control. Neaga implicatiile medicale ale malnutritiei. Dezvolta comportamente obsesiv-compulsive: obsesia pentru curatenie, la studenti studiul compulsiv (desi se concentreaza greu se forteaza sa stea multe ore la studiU). Obsesia pentru mancare si greutate este egosintona.
Au motivatie mica pentru ca tulburarea are o functie pozitiva puternica in viata lor, permitandu-le sa scape de relatii / probleme interpersonale.
Complicatii medicale
Sunt secundare infometarii sau comportamentelor de purgare si sunt reversibile odata cu incetarea / ameliorarea tulburarii.
1). Cardiovascular- tulburari de ritm si conducere, hipotensiune arteriala, cardiomiopatii.
2). Gastrointestinale- parotitita, evacuare gastrica intarziata, dilatare gastrica, constipatie, rupturi gastrice sau esofagiene, sindrom de artera mezeterica suparioara.
3). Renala- calculi renali, edeme, hipokaliemie, alcaloza metabolica hipocloremica, uree sagvina crescuta.
4). Hematologice- anemie, limfopemie, hipercolesterolemie
5). Musculo-schelepale- miopatie, osteoporoza, fracturi patologice.
6). Dermatologice- piele uscata, lanugo, calus pe fata dorsala a mainii,
dermatita periorala.
7). Pulmonara- pneumonie.
8). Dentare- carii, periodontita
9) SNC- schimbari EEG nespecifice, atrofii corticale ireversibile
10) Neuroendocrin- oligo/ amenoree.
Diagnostic diferential
1).Conditii medicale generale: maladii gastro-intestinale,
tumori cerebrale, neoplazii, boli infectioase, boli inflamatorii, Sida.
2). Sindrom de artera mezenterica superioara
3). Tulbuarea depresiva majora
4). Schizofrenia
5). Fobia sociala
6). Tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva
7) Tulburarea dismorfica corporala.
8)Comorbiditate: Tulburarea depresiva majora, tulburari anxioase (tulburare obsesiv-compulsiva, fobia socialA) tulburari de personalitate din clusterul B si C.
Evolutia si prognostic
Rezultatele terapeutice sunt la ora actuala incostistent sistematizata pe plan mondial. Factori de prognostic bun este considerat debutul precoce, iar unul de rau prognostic este debutul tardiv si numarul mare de spitalizari anterioare
Rata de deces este aproximativ 15%: prin denutritie, tulburari-hidroelectrolitice, prin suicid.Evolutia este fluctuanta cu recidive, episoade si remisiuni de ani de zile.
Debutul- un varf este la 14-15 ani, iar altul la 18 ani. Au fost raportate cazuri la fete de 9 ani sau femei postmenopauza. Ca tipuri de evolutie:
-un episod cu recuperare totala
-episoade cu recuperare partiala si recaderi
- evolutie cronica severa
Tratament
Nu este unanimitata in privinta celui mai bun tratament. In prezent se combina terapie medicala, reabilitare nutritiva prin tehnici psihoterapeutice comportamentale, terapie familiara su uneori farmacoterapie. Ideal este ca tratamentul sa se faca intr-o unitate spitaliceasca cu un program terapeutic structurat. In faza anorectica acuta, in primul rand trebuie corectata deshidratarea si dezechilibru hidroelectrolitic si restabilirea starii nutritive la normal. Foamea poate determina ea insasi depresie, iritabilitate, tulburari de
somn si preocuparea prevalentila fata de mancare.
Psihotropele se pot utiliza ca adjuvante. Eficeinta lor nu a fost confirmata sistematic dar este cert ca in anumite cazuri pot fi de mare ajutor. In prezenta simptomelor depresive asociate se administreaza antidepresive, de prima linie fiind Fluoxetina si Cyproheptadina. Eficienta neurolepticelor nu a fost confirmata.
BULIMIA NERVOASA
Aceasta tulburare se carcterizeaza prin accese repetate de supar alimnetare aparute pe fondul unei preocupari excesive cu controlul greutaii corporale. Frecvent apare dupa un episod anterior de anorexie, persistenta sau intr-o forma atipica cu pierdere moderata in greutate.
Criterii de diagnostic- DSM-IV
A. Episoade recurente de alimentatie excesiva. Un astfel de episod se carcterizeaza prin:
A). mancatul intr-o anumita perioada de timp a unei cantitati de alimente mai mare decat majoritatea oamenilor in circunstante similare.
B). sentimentul lipsei de controlul
B. Comportament recurent, inadecvat, compensator pentru a preveni cresterea in greutate:autoinducerea vomei, uz de laxative, diuretice, clisma, postire, exercitii fizice exagerate.
C. Criteriile A si B apar in medie de doua ori pe saptamana timp de 3 luni.
D. Autoevaluarea este inadecvat influentata de forma si greutatea corporala
E. Tulburarea nu apare exclusiv in episoade de AN
Tipuri specifice:
1).cu purgare- foloseste regulat comportamente de purgare
2) fara purgare- folosesc regulat alte comportamente compensatorii: post exercitii fizice.
Cei cu alimentatie exesiva dar fara purgare au o tulburare de schema corporala mai putin severa, anxietate mai mica si tiind sa fie supraponderali.
Etiologie- vezi AN
Factori familiali- in familie exista o mare ostilitate, haos, sentiment de izolare, deficit de afectiune, rejectie.
Neurotransmisia- hipofunctia serotoninergicahiperfunctie noradrenergicadisfunctie dopaminergica
Trasaturi clinice
Frecvent incepe dupa o perioada de
dieta cu durata variabila intre 1 luna-1 an. Dieta poate sa fi avut sau nu succes in scaderea in greutate, dar scaderea in greutate nu este suficienta pentru a putea stabili diagnosticul de AN. Restictionarea alimentarii este urmata de episoade de alimentatie excesiva, in mod obisnuit urmata de dureri sau disconfort abdominal, autoinducerea vomei sau retragere sociala, sentimente de vina, scaderea stimei de sine. Prezinta permanent un sentiment de teama ca nu au capacitatea sa-si controleze voluntar episoadele de alimentatie excesiva si astfel dezvolta un pattern de dieta severa intrerupta de episoade de alimentatie exesiva. De regula, alimentele consumate in mod excesiv au continut caloric crescut si o textura care faciliteaza alimentarea rapida. Nu mananca regulat si nu au sentiment de satietate la finele unei mese obisnuite. Frecvant mananca singuri acasa.
Desi sunt la limita suparioara a greutatii normale sau chiar usor supraponderali, isi alega ca ideal de greutate limita inferioara a greutatii normale.
Episoadul de alimentatie excesiva conduce la scaderea tensiunii intrapsihice si anxietatii. Frecvent au o viata haotica cu relatii interpersonale dificile.
Durata medie a unui episod este de 1 ora.
Diagnostic diferential
AN de tip manancat excesiv / purgare.
Tulburare depsiva cu elemente atipice
Tulburare de personalitate borderline.
Comorbiditate
- tulburare depresiva majora, abuz de substante, tulburari de personalitate din clusterul B.
Complicatii medicale
- vezi anorexia nervoasa.
Evolutia si prognostic
Studiile sunt in curs de structurare. Varsta de dbut frecvent 18-19 ani. Rata de mortalitate 0-3%. Pacientele cu tulburari de personalitate cu tulburari de control a impulsurilor au prognostic mai sever.
Tratament
Date din literatura sustin ferm ideea ca tratamentul bulimiei este mai eficient in ambulator. Ideal este asociarea terapiei cognitiv-comportamentale cu psihotropele (antidepresivA).
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
