Principala trasatura a acestei
tulburari este o alterare specifica si semnificative a dezvoltarii abilitatilor de citire care nu poate fi atribuita numai varstei mentale, problemelor de
acuitate vizuala sau scolarizare neadecvata. Abilitatea intelegerii textului citit, recunoasterea cuvintelor citite, abilitatea redarii orale a textului si performanaelor lectiilor ce necesita citirea pot fi toate afectate. Dificultatile de ortografie (scriS) sunt frecvent asociate si persista deseori si in adolescenta chiar daca a aparut un oarecare progres in citire. De regula, copii cu tulburare specifica a cititului au avut o istorie de tulburari specifice ale dezvoltarii de vorbire si limbaj, iar evaluarea comprehensiva a actualei functionarii a limbajului releveaza deseori dificultati discrete. In plus, pe lang_ esecul scolar frecvenaa slab_ (la scoalA) si probleme de adaptare sociala sunt complicatii frecvente, in special in ultimiiani de scoala elementara si in gimnaziu. Starea este intalnita in toate comunitatile de limb_, dar nu se cunoaste daca frecvenaa sa depinde de natura limbii scrise si vorbite.
INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Performantele cititului la copil sunt sub nivelul corespondenaelor varstei, inteligenaei generale si a nivelului scolii. Perfomanta este cel bine evaluata cu ajutorul unui test individual efectuat si standardizat de acuratese a citirii si intelegerii a textului citit. Natura precisa a problemei a problemei cititului depinde de nivelul corespunzator asteptat al citirii, limbajului si scrierii. Totusi, in stadiile precoce de invasare a unei scrieri fonetice pot exista dificultati de redare a alfabetului, in denumirea corecta a literelor, in a da rime simple pentru cuvinte ti de a analiza sau categorisii sunetelor (in pofida unei acuitati auditive normalE). Mai tarziu, pot exista erori in abilitatile de citire orala ca:
(A). Omisiuni, substituiri, distorsiuni sau adaugarii de cuvinte sau portiuni de cuvinte;
(B). Viteza redusa a cititului;
(C). Starturi false, ezitari lungi sau "pierdere a sirului" si exprimare incorecta;
(D). Inversarea de cuvinte in propozitii sau de litere si cuvinte.
Pot exista deficite in intelegerea textului citit, de exemplu:
(E). Incapacitatea de a evoca ceea ce a citit;
(F). Incapacitatea de a trage concluzii sau a comenta despre materialul citit;
(G). Utilizarea de cunostinae generale ca informatii de fundal mai degraba decat de informatii dintr-o anumita poveste, pentru a raspunde la intrebari privind o anumita poveste citita.
In copilarie tarzie si in viata adulta, este obisnuit ca tulburarile de scris (ortografiE) sa fie mai profunda decat cele ale cititului. Tulburarile scrisului implica in mod caracteristic erori fonetice, si se pare ca tulburarile scrisului si cititului pot ambele deriva (in partE) dintr-o alterare in analiza fonologica. Se cunoaste putin atat despre natura sau frecvenaa erorilor de scris la copii care au de citit in limbi non-fonetice, si deasemenea despre tipurile de erori din scrierile non-fonetice.
Tulburarile specifice de dezvoltare privind cititul sunt de obicei precedate de o istorie de tulburari ale dezvoltarii de vorbire si limbaj. In alte cazuri, copii se pot incadra limitele corespunzatoare varstei normale, dar au dificultati de procesare auditiva, cu probleme in categorisirea sunetelor, la rime si posibilitatea unor deficienae in discriminarea sunetelor vorbirii, in memoria auditiva secvenaiala si asociatia auditiva. Deasemenea, in unele cazuri pot exista probleme in procesarea vizuala (ca de ex. in deosebirea litereloR); totusi, acestea sunt comune printre copii care abia au invasat sa citeasca si astfel nu sunt probabil direct legate cauzal de citirea slab_. Dificultati de atentie, frecvent asociate cu hiperactivitatea si impulsivitatea sunt deasemenea comune. Patternul exact al dificultatilor de dezvoltare din perioada prescolara variaza considerabil de la copil la copil, ca si severitatea lor; fara indoiala aceste dificultati sunt de regula (dar nu invariabiL), prezente.
Perturbari emotionale si/sau de comportament sunt deasemenea obisnuite in timpul perioadei de varsta scolara. Problemele emotionale sunt mai frecvent in timpul primilor ani de scoala, iar tulburarile de conduita si sindroamele de hiperactivitate sunt de asteptat sa apara in copilaria tarzie si adolescenta. O stima de sine scazuta este obisnuita, iar probleme de adaptare scolara, iar probleme de adaptare scolara si relationale cu ceilalti copii sunt deasemenea frecvente.
Include: "intarzierea citirii",
dislexia dezvoltarii, intarziere specifica a citirii, dificultati de scriere asociate cu tulburarii de citire.
Exclude: alexia si dislexia dobandita (R48.0); dificultati de citire dobandite secundar perturbarii emotionale (F93); tulburare a scrisului neasociata cu dificultati de citire (F81.1).
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
