Definitie - Ischemia acuta apare prin obliterare arteriala, cu suprimarea fluxului arterial. Se datoreaza trombozei, emboliei sau traumatismului unei artere, prin contuzie sau sectionare.
Etiologie Ischemia acuta periferica embolica
1 se realizeaza prin oprirea fluxului arterial datorita unui tromb , migrat dintr-un focar emboligen, cel mai adesea intracardiac. Ex : stenoza mitrala insotita de FiA, stenoza aortica,
anevrism de aorta,, disectie de aorta
2 risc crescut de ischemie arteriala acuta exista si endocardita infectioasa(vegetatiile valvularE), in tumorile intracardiace, sepsisul sever,corpi straini intraarteriali in incidente din cadrul explorarilor cardio-vasculare etc.
Ischemia acuta periferica trombotica
2 apare la nivelul arterelor periferice aterosclerotice sau la cei cu
artere normale dar cu status de hipercoagulabilitate.
Patogenie
Consecintele ischemiei depind de diametrul arterei obstruate, de circulatia colaterala din regiunea respectiva, de dimensiunile trombului.
Local ischemia determina metabolism anaerob cu producere de acid lactic , leziuni nervoase, necroza musculara cu eliberarea de mioglobina in cantitate mare ce poate determina
insuficienta renala acuta, prin precipitarea ei in tubii uriniferi. In fazele terdive apare si hiperpotasemia prin distructii tisulare cu efect depresor miocardic , alSNC, alaturi de acidoza metabolica.
Leziunile tisulare determina si agrgare trombocitara, eritrocitara cu accentuarea ischemiei periferice.
Tabloul clinic
Faza initiala, de debut, -
durere violenta in teritoriul afectat,.nemodificata de repaus
- paloarea si
raceala tegumentelor
- absenta pulsului periferic
-colabarea retelei venoase superficiale
-pierderea sensibilitatii tactile si paralizia extremitatii distale.
Faza de agravare -cianoza si edem ce apar dupa 6 ore.
Faza de alterari tisulare ireversibile, caracterizata prin rigiditatea maselor musculare din regiunea ischemiata si gangrena. Gangrena este precedata de pete cianotice sau de flictene cu continut sero-hematic.
Diagnosticul - se stabileste pe anamneza si examen clinic . Uneori nu este timp pentru alte ezplorari impunandu-se revascularizatia de urgenta pentru salvarea membrului.
Explorari paraclinice
1. Ecografia vasculara Doppler
2. Angiografia
3. Angio-RMN
Tratamentul
1.medical
3 combaterea durerii cu Algocalmin, Mialgin sau morfina;
4 suprimarea spasmului vascular supraadaugat cu tolazolin, papaverina i.v., blocaj paravertebral cu novocaina;
5 prevenirea extinderii trombozei cu heparina i.v., 5000 U bolus, apoi pev continuu pentru mentinerea unui APTT 60sec. Daca in 2 - 4 ore (cel mult 6-8 orE) ischemia nu se remite sub tratament medicamentos, se efectueaza tratament chirurgical
2.chirurgical
- trombembolectomie cu sonda Fogarty
- refacerea arteriala cu segment protetic in caz de ischemii acute posttraumatice
Complicatii postoperatorii
SINDROMUL DE REPERFUZIE
-defineste leziunile locale si generale determinate de reluarea fluxului sangvin dupa o perioada de ischemie .
- leziunile cele mai importante sunt: -musculare(distructia celulei musculare cu eliberarea in circulatie a continutului acesteiA); renale(necroza tubulara renala prin precipitarea mioglobineI);pulmonare(microembolii pulmonare determinate de detrusuri celularE)
- clinic apar efecte locale- contractura musculara , edem masiv al regiunii si efecte generale- Sindrom metabolic( acidoza metabolica,hiperpotasemie, cresteri enzime de necroza-CK, LDH, AST,ALT, cresteri ale mioglobinemieI). Consecinta sindromului metaolic sunt tulburarile hemodinamice, insuficienta renala acuta,
tulburari de coagulare, leziuni pulmonare pana la ARDS, evoluand spre MSOF.
- terapia consta in mentinerea adecvatya a volemiei, administrarea de diuretice(asociere Furosemid cu ManitoL), blocanti de calciu, blocare radicali liberi de oxigen, blocarea prostaglandinelor cu Ibuprofen ,etc.
TROMBOFLEBITA
Definitie:
tromboflebita consta in
obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare intravasculara, cu inflamarea peretelui venos.
Boala tromboembolica. in evolutie prezinta doua stadii un stadiu initial, de flebotromboza, de scurta durata (5 - 6 zilE), cand cheagul adera slab la peretele venos, dar are o neta tendinta la embolii, si o faza ulterioara, de tromboflebita, cand cheagul este aderent la perete, deci mai putin emboligen.
Fiziopatologie: principalii factori patogeni sunt
1 staza venoasa,
2 hipercoagulabilitatea sangelui
3leziunile endoteliului venos.
Circulatia venoasa a membrelor inferioare consta din doua sisteme paralele: superficial format din marea vena safena si mica vena safena. Marea vena safena se varsa in vena femurala , la nivelul triunghiului lui Scarpa, iar mica vena safena in vena poplitee din regiunea poplitee. Vena femurala si vena poplitee apatin sistemului venos profund. Intre cele doua sisteme se afla comunicatii anatomice , prin care in mod normal, trece sangele intre cele doua sisteme venoase.
Toate situatiile clinice care afecteaza intoarcerea venoasa ( imobilizare prelungita, cresterea presiunii intraabdominale, intratoracice,)favorizeaza aparitia tromboflebitei.
Factorii favorizanti
6 predispozanti primari - deficite genetice ale anticoagulantilor naturali(proteinaS, C, antitrombina II etC)
7 predispozanti secundari- imobilizare in aparat gipsat,interventii chirurgicale uro-genitale,sarcina, obezitatea, neoplaziile, contraceptive orale, IMA, IC.
Simptome: dupa tipul de vena afectata exista tromboflebite superficiale care intereseaza
venele subcutanate, si profunde, care intereseaza venele musculare.
A.Tromboflebita superficiala se caracterizeaza prin subfebrilitate, tahicardia si semnele locale la nivelul membrului afectat: durere continua sau accentuata la mers si prezenta unui cordon dur, sensibil si rosu, de-a lungul unui traiect venos, pe o portiune de cativa centimetri, de obicei la nivelul unei venevaricoase.
B Tromboflebita profunda are un tablou mai zgomotos si evolueaza in doua stadii
1. Stadiul preedematos, caracterizat prin
febra de cea 38°, tahicardie, si stare de neliniste;
-semne locale: durerea spontanta la nivelul gambei sau al musculaturii plantare, greutatea sau schiopatarea, durerile la dorsoflexia piciorului sau la presiunea maselor musculare locale. Se mai constata o usoara infiltrare a tesuturilor, cu cresterea temperaturii locale, cianoza discreta si, uneori, dilatarea venelorsuperficiale.
2 Stadiul trombozei venoase: edem relativ dur la palpare, cald, alb, stralucitor chiar, dureri intense care persista un timp, dar scad pe masura constituirii edemului, hidrartroza a genunchiului si, uneori, discreta adenopafie inghinala.
Explorari paraclinice
8 determinarea proteinei S si C, a antitrombinei III, a produsilor de degradare a fibrinei(D-dimerI)
9 cresterea V.S.H., leucocitoza
10 testele de hipercoagulabilitate sanguina sunt foarte rar pozitive
11 echografia doppler
12 RMN
13 Flebografia
Complicatii
14 trombembolismul pulmonar
15 gangrena venoasa
16 sindrom posttrombotic cu insuficienta venoasa cronica
17 complicatiile terapiei anticoagulante(hemoragi, trombocitopeniI)
Tratament
1. anticoagulant - heparina i.v.- monitorizarea APTT
- heparina cu masa moleculara mica
- anticoagulante orale (Trombostop, SintroM)- monitorizarea TQ,INR
2. trombolitic- Streptokinaza, rtPA
3.antiinflamator reneral si local
4.tratament chirurgical- embolectomie, filtre pe vena cava inferioara
Tratament profilactic
-administrarea heparinelor cu masa moleculara mica la toti pacienti cu factori de risc
- implantarea filtrelor pe venele cave
- ciorapul elastic
- mobilizarea precoce postoperatorie
Evolutie: tromboflebita superficiala are o evolutie scurta, revenirea la normal avand loc in cateva zile sau saptamani. Uneori, puseurile flebitei se repeta Tromboflebita profunda dureaza clasic 2-3 saptamani, dupa care mai intai cedeaza durerea, apoi temperatura si normalizarea pulsului.
Copyright © 2008 - 2025 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
