Vom aborda in acest capitol cea mai frecventa patologie benigna genitala - polififromatoza uterina si patologia chistica ovariana. Restul tumorilor benigne genitale au o frecventa diminuata si semnificatie patologica scazuta
I. FIBROMUL UTERIN

A. DEFINITIE

. tumora benigna uterina dezvoltata din fibrele musculare miometriale.

B. FRECVENTA

. 10-20%

C. ETIOPATOGENIE

. predispozitie familiala;

. hiperestrogenemie:

. tumorile cresc in sarcina datorita excesului de hormoni;

. si nu se dezvolta in menopauza.

. alti factori favorizanti: obezitate; HTA; diabet zaharat.

D. ANATOMIE PATOLOGICA

Microscopic: tumori fibromusculare: celule musculare netede sunt dispuse in cercuri concentrice sau "tirbuson".

Macroscopic: de la cativa cm la cateva kg.

E. LOCALIZARE

. Submucoasa - sangerare

. Subseroase - pediculate (au un pedicuL)
- sesile (lipite de peretele uteriN)
. Interstitiale - in peretele uterin

Dupa sediul tumorii:

. Tumori ale corpului uterin
. Tumori ale istmului - cu dezvoltare in parametre determinand compresiune ureterala
. Tumori ale colului uterin

F. DIAGNOSTIC

1. SIMPTOMATOLOGIE
. hemoragie - metroragie, menoragii, menometroragii - mai ales in localizarile submucoase;
. durere in sfera pelvigenitala;

. dismenoree;

. leucoree;
. compresiune pe organele vecine: polakiurie, disurie, tenesme rectale.
2. EXAMEN CU VALVE

. starea peretilor vaginali

. starea colului (inchis, intredeschis sau deschis prin existenta unui fibrom acusat in col care are o baza inalta de implantare la nivelul fundului uteriN)

. natura sangerarii (din canalul cervicaL).

3. TACT VAGINAL (COMBINAT CU PALPAREA ABDOMINALA)
. tumora uterina face corp comun cu uterul - diagnostic diferential cu tumorile ovariene care nu fac corp comun cu uterul si intre ele se uter exista un sant de delimitare
. consistenta: ferma (scazuta in tumorile cu degenerare chistica sau cu necrobiozA)

. suprafata:

- neteda

- boselata (mai multi nodulI)

. mobilitate

- pastrata

- fixa
. nedureroase la palpare sau dureroase cand apar complicatiile.
4. PARACLINIC
A) histerometria - masoara lungimea cavitatii uterine;
B) chiuretaj uterin fractionat - in scop hemostatic si biopsic avantaje:
. masurarea lungimii cavitatii uterine (histerometriA);
. recoltarea fragmentelor de mucoasa endocervicala pentru a exclude un cancer de endocol;
. recoltarea fragmentelor endometriale din cavitatea uterina pentru excluderea unui cancer de endometru (fibroamele se pot asocia cancer endometriaL).
C) ecografia
. diferentiaza fibroamele uterine de tumorile ovariene
. fibroamele - tumori bine delimitate, heterogene cu multiple ecouri
. chistele seroase - sunt transonice, bine delimitate, fara ecouri si cu semn de "amplificare posterioara" prezenta
D) radiografia abdominala pe gol - evidenteaza eventuale formatiuni calcare ale fibroamelor complicate;
E) urografia si irigografia - pentru fibroamele mari ce comprima organele invecinate;
F) urocultura - infectie urinara prin compresiune;

G) laparoscopie

. in scop diagnostic - pentru diagnosticul diferential cu tumorile ovariene
. in scop terapeutic (histerectomie pe cale celioscopicA)
H) frotiuri citovaginale - (PAP) si colposcopia - obligatorii in cazul fibroamelor asociate cu leziunile colului uterin.

5. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

. sarcina (in special la femeile cu viata sexuala activA);
. tumorile ovariene (pentru fibroamele subseroase pediculatE);
. boala inflamatorie pelvina (anexitele macrolezionalE);
. tumori vezicale, rectosigmoidiene, rinichi ectopic pelvin;
6. FORME CLINICE

. fibroame pelviene:

- localizate in pelvis (fibrom al ligamentului larG) = compresie ureterala;

- inclavate in Douglas = fixe.

. fibroame abdominale - uneori voluminoase (diagnostic diferential cu sarcina; chistele de ovar voluminoasE);
. fibroamele subseroase pediculate - diagnostic diferential cu tumorile ovariene;
. fibroamele submucoase - se pot exterioriza prin col in vagin si care se insotesc de sangerare rebela la tratament;

. fibroame istmice - compresie ureterala;

G. EVOLUTIE / COMPLICATII

1. hemoragia: usoara, moderata, severa

2. necrobioza septica: febra, frisoane, hiperleucocitoza, semne de abdomen acut (blocarea vascularizatiei tumoralE)
3. torsiunea unui fibrom pediculat: semne de abdomen acut chirurgical cu: durere, greturi, varsaturi, contractura musculara
4. degerenescenta: edematoasa, chistica, calcara, sarcomatoasa (tumora ferma ce creste foarte repede (raR))

5. compresiuni pe organele invecinate

6. infertilitate si sterilitate

7. fibromul uterin asociat cu sarcina

A) riscuri:

. sarcina ectopica (fibrom al cornului uteriN)

. avort

. nastere prematura

. placenta praevia sau prezentatii distocice

B) complicatiile fibromului tip necrobioza:

. aseptice

. septice

. torsiune

. boli tromboembolice

. sangerari importante in post-partumul imediat, uneori fiind necesara histerectomie de hemostaza

H. TRATAMENT

1. MEDICAL

A) oprirea sangerarii

. hemostatice:

- fitomenadion

- adrenostazin

- calciu

. uterotonice:

- ergomet

. chiuretaj uterin fractionat hemostatic urmat de folosirea progestativelor de sinteza 3-6 luni

B) oprirea evolutiei (cresteriI)

. tratament progestativ (antiestrogenic si antigonadotropE) tip:
- medroxiprogesteron acetat tb 10mg 2tb/zi din ziua a 15-a pana in ziua 25 a ciclului menstrual
- linestrenol tb 5mg 2cmp/zi, duphaston tb 10mg 2tb/zi

. analogi GnRH:

- induc o stare de hipoestrogenism asemanator nivelului din menopauza
- reduc dimensiunile fibroamelor dupa 8-12 saptamani de la debutul administrarii
- reactii adverse: valuri de caldura bufeuri, demineralizare osoasa, stari depresive, uscaciuni ale mucoasei vaginale
- preparate comerciale: Goserelina (ZoladeX) 3,6mg implant subcutanat administrat din 4 in 4 saptamani; Leuprolerina (EnantonE) LP; Triptorelina (DecapeptyL) 3,75 administrare intramusculara.
2. CHIRURGICAL

A) indicatii:

. forme complicate cu hemoragii si anemie secundara rebele la tratament conservativ

. necrobioza + torsiune

. forme cu hiperplazie endometriala (adenomatoza moderata, severA)
. forme voluminoase abdominale cu comprimarea organelor vecine
. forme cu crestere rapida (posibil risc de degerenescenta malignA)

B) Interventii conservatoare:

. miomectomia - ablatia formelor interstitiale fara interesarea endometrului (pentru femeile tinere ce nu au terminat planificarea familiala (mai doresc copiI))
. rezectia histeroscopica a fibroamelor intracavitare si a polipilor mucosi
. ablatia prin torsionare a pediculilor acusati in col cu baza mica de implantare, urmata de chiuretajul hemostatic al bazei de implantare

C) Interventii radicale:

. Histerectomie subtotala la femeile sub 40ani care nu mai doresc copii: se efectueaza in conditiile unui col "curat" din punct de vedere: clinic; citologic (ex. citologic Babes PapanicolaoU); colposcopic. Femeile cu histerectomie subtotala sunt dispensarizate si urmarite anual pentru prevenirea unui cancer de col pe bontul restant
. Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala pentru riscul de cancer ovarian sau bont restant. Aceasta interventie induce aparitia menopauzei chirurgicale cu toate semnele si simptomele cunoscute, motiv pentru care se va institui terapia de substitutie hormonala (vezi tratament menopauzA).

Figura 14.1. Piesa de histerectomie totala pentru polifibromatoza uterina.

Histerectomia se poate efectua pe cale:

- abdominala
- vaginala (la femei in varsta cu prolaps genital totaL)
- laparoscopica

II. CHISTUL OVARIAN

Chistele functionale fac parte din tumorile ovariene si apar prin evolutia anormala a unor foliculi sau corpi galbeni (care sufera o transformare chisticA).

Caracteristci:

. reprezinta 2/3 din formatiunile chistice ovariene

. dimensiuni: nu depasesc 5-8cm in diametru

. simptomatologie stearsa - tulburari menstruale
. complicatii posibile redutabile: torsiune / rupturǎ cu hemoragie peritoneala
. diagnosticul diferential cu patologia organicǎ ovarianǎ evitǎ laparotomiile inutile

A. CHISTUL FOLICULAR

. apare prin lipsa ruperii foliculului matur (lipsa pontei ovularE)

. dimensiuni 5-6 cm

. pereti subtiri, continut serocitrin

. lichidul folicular contine estrogeni

. lipsa corpului galben duce la scaderea secretiei de progesteron
. endometrul prezinta diverse grade de hiperplazie (hiperestrogenism relativ, netamponat de progesteroN)
CLINIC
. forme asimptomatice - depistarea chistului este apanajul ecografiilor (descoperit la o ecografie de rutinA)
. forme cu tulburari menstruale - amenoree, retentie hidrica, mastodinie
. hiperestrogenism : menometroragii, tulburari menstruale, retentie hidrica, mastodinii.
EVOLUTIE

. ruptura - rareori cu inundatie peritoneala

. rezolutie

B. CHISTUL CORPULUI GALBEN

. se formeaza dintr-un corp galben menstrual / gestational (avort precoccE);

. dimensiuni: 3-5cm;

. lichid intrachistic - brun ciocolatiu.
CLINICsindrom Halban (secretie prelungita de estrogeni si progesteroN) tradus prin:
. hemoragie;

. durere abdominala;

. amenoree;

. eliminare de lambouri de mucoasa uterina.

EVOLUTIE SI COMPLICATII

. hemoragii intrachistice
. ruperea chistului cu hemoperitoneu (diagnostic diferential cu sarcina extrauterina ruptA).
C. CHISTURILE LUTEINICE MULTIPLE (DISTROFII CHISTICE REACTIONALE)
. apar prin stimulare ovarienǎ cu gonadotrofine endogene / exogene;
. se intalnesc in:

- mola hidatforma, coriocarcinom (hCG);

- sarcina complicata cu eclampsie, diabet zaharat, izoimunizari (raR);
- sindrom de hiperstimulare ovariana (stimularea ovulatiei cu clomifen, hMG, hCG).
CLINIC

. ovare mari, boselate;

. tabloul clinic este dominat de boala de fond (mola, coricarcinoM);

. jena in etajul abdominal inferior;

. Hemoragia si ruptura (complicatiI) se insotesc de semne ale abdomenului acut chirurgical.
. Dispar dupa evacuarea molei / coriocarcinomului sau dupa chimioterapie.
TRATAMENT

Medical

. estroprogestative - dispar, de obicei, dupa un tratament cu contraceptive orale timp de 3 luni.

. progestative: medroxiprogesteron

. analogi GnRH (buserelinǎ)

Chirurgical - indicatii

. complicatii (ruptura sau torsiunE)

. diametru > 8cm

. chist persistent dupa 3 luni de tratament
. femei in menopauza cu chist ovarian / ovare palpabile in menopauza

D. CHISTELE ORGANICE

. sunt reprezentate majoritar de chistademon
. au o simptomatologie dominata de fenomenele de compresiune sau de complicatiile lor (torsiune, eclatarE).
. diagnosticate clinic si paraclinic, asemanator celor descrise mai sus,
. necesita in primul rand un bun diagnostic diferential cu tumorile maligne (conform celor enuntate in capitolul urmatoR)
. sanctiune chirurgicala - preferabil laparoscopica: chistectomie (rar ovarectomie / anexectomie, in special la pacientele varstnicE).

III. BOALA POLICHISTICA OVARIANA (BPOC)

Sindromul Stein-Leventhal este cea mai reprezentativa (nusi cea mai frecventA) entitate clinica.

A. ANATOMIE PATOLOGICA

. macroscopic: albuginee groasa neteda "ovare de portelan".

B. FIZIOPATOLOGIE

. albugineea groasa impiedica ruperea foliculilor si aparita pontei ovulare ceea ce duce la anovulatie si tulburari de steroidogeneza ovariana (cresc androgenii ovarieni si LH hipofizaR).

C. CLINIC

. Amenoree / spaniomenoree - 4-5 menstruatii pe an

. infertilitate, sterilitate anovulatorie

. ± obezitate

. hirsutism

. examen genital: ovare mari, dure.

D. TRATAMENT

1. Inducerea ovulatiei
Informatiile sunt expuse in capitolul corespunzator terapiei infertilitǎtii.
2. Combaterea hirsutismului:

. cyproterone - Diane 35 - 6 luni cel putin.

3. Scaderea gradului de hiperplazie endometriala:
. progestative - medroxiprogesteron acetat 2tb/zi in zilele 15-25 ale ciclului menstrual.
4. Hiperandrogenie: dexametazona

5. hiperprolactinemie - agonisti ai dopaminei.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor