Etiologia ocluziei intestinale poate fi dinamica sau mecanica Ocluzia mecanica este prezentata in urmatorul tabel. Cauze ale ocluziei intestinale Intralumenale
. calculi biliari (ileus biliaR)
. bezoari
. paraziti (ascarizI)
. enteroliti
. corpi straini
Cauze care tin de peretele intestinal
- Tumori primare
. de
intestin subtire - carcinom, limfom, sarcom
. de intestin gros
- Tumori secundare
- Inflamatii
. boala Krohn
. enterite radice
. stricturi postoperatorii
. vasculite
Cauze extralumenale
- Bride
. congenitale
. dobandite - postoperatorii, inflamatorii, neoplazice- Hernii
. primare - congenitale, dobandite
. secundare (eventratiI) - hernii interne postoperatorii
- Invaginatie
- Volvulus Simptomatologia
-
durere cu caracter colicativ insotite de zgomote intestinale
- varsaturi bilioase initial, apoi fecaloide
- distensie abdominala
- absenta tranzitului pentru materii si gaze
Cu cat sediul obstructiei este mai inalt, cu atat
varsaturile apar mai precoce, tranzitul pentru materii si gaze mentinandu-se o perioada si cu cat este mai jos, cu atat oprirea tranzitului este mai precoce varsaturile aparand tardiv.
Obstructia intestinala are ca si consecinta aparitia unei peristaltici de lupta cu expresie durerea colicativa si zgomotele intestinale. Ea are ca urmare dilatatia anselor deasupra obstacolului, cu acumulare de lichid si gaze prin exacerbarea microbismului local. Aceasta are ca expresie pierderea de lichid accentuata de varsaturi, ceea ce duce la hipovolemie cu hemoconcentratie, modificari electroliŽtice si aparitia nivelelor hidroaerice pe radiografia abdominala simpla. Afectarea vascularizatiei duce la modificari ischemice lezionale ale peretelui intestinal cu pierderea functiei de bariera si aparitia unei peritonite a ocluziei prin extravazare de lichid intralumenal in cavitatea peritoneala. Din acest moment peristaltica inceteaza si apare "silentiumul abdominal".
Tratamentul are ca obiective:
- corectarea hipovolemiei, a tulburarilor electrolitice si acidobazice, prin administrare intravenoasa de solutii cristaloide si coloide cu electroliti, cu moniŽtorizarea pierderilor prin sonda de aspiratie nasogastrica care va opri varsaturile, cateterism vezical si masurarea presiunii venoase cerebrale
- analgezice
- profilaxie tromboembolica, mai ales la pacientii cu
tumori maligne
- interventie chirurgicala in caz de evolutie nefavorabila
Rezolvarea spontana apare in majoritatea cazurilor de ocluzie dinamica si in 70% din
ocluziile dupa aderente.
Operatia nu trebuie intarziata excesiv, mai ales in ocluziile cu interesare vasculara, asa cum sunt
herniile strangulate, unde inaintasii chirurgiei recomanŽdau ca o hernie strangulata sa nu apuce neoperata rasaritul soarelui (daca paciŽentul se prezenta noapteA), sau apusul soarelui (daca pacientul se prezenta ziuA).
Pe de alta parte actul chirurgical trebuie efectuat dupa o scurta reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie nasogastrica, cateterism vezical, terapie profilacŽtica antitrombotica si antibiotica.
El va consta in decomprimarea
intestinului cu sau tara rezectie intestinala, decizia de anastomoza sau ileostomie luandu-se in functie de viabilitatea celor doua capete.
In caz de ocluzie maligna a intestinului gros, se va incerca decomprimarea segmentului supratumoral prin mulgere a continutului catre stomac de unde esteevacuat prin sonda de aspiratie nasogastrica, sau printr-un cateter plasat oblic prin tenia colonului supratumoral.
Pentru ocluziile tumorale pe
colonul drept, solutia chirurgicala este hemico-lectomia dreapta urmata de anastomoza, pentru cele pe colonul transvers s< indica hemicolectomia dreapta largita.
Pentru tumorile ocluzive ale colonului stang este de ales intre:
- operatie in 3 timpi (procedeul HartmanN)
- colostomie de decomprimare supratumorala I- rezectie tumorala III - inchiderea colostomiei
- operatie in 2 timpi
- rezectie tumorala cu colostomie a segmentului proximal II - reintegrare de
colon cu desfiintarea colostomiei si anastomoza
- operatie intr-un timp
- rezectie colica sau rectocolica asociata cu lavaj colic intraoperator urmata de anastomoza per primam, sau colectomie subtotala urmata de ileosigmoido- sau ileorectoanastomoza. Aceasta metoda se indica in tumori de flexura splenica, tumori sincrone sau tumori cu perforatie diastatica cecala asociata.
In caz de volvulus sigmoidian se va incerca o decomprimare nonoperatorie, de preferinta pe cale colonoscopica, prin care se va verifica si aspectul mucoasei segmentului colic interesat in volvulus.
In caz de afectare a vascularizatiei cu leziuni ischemice parietale se indica procedeul Hartmann cu rezectia colonului interesat, inchiderea capatului dinspre rect si colostomie terminala proximala. Ulterior se va efectua electiv reintegrarea de colon.
Rezectia de colon in regim electiv se pune si dupa succesul decomprimarii colonoscopice, dat fiind riscul de recidiva a volvularii intre 40-60%.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor