Este definit ca un sindrom de obstructie bronsica reversibila spontan sau la tratament, exprimat clinic prin triada: dispnee paroxistica expiratorie, wheezing, tuse.
Obstructia bronsica din
astm prezinta un mare grad de variabilitate. Reversibilitatea ei totala sau partiala, spontan sau dupa tratament, diferentiaza
astmul bronsic de alte boli obstructive pulmonare.
Forme clinice ale astmului bronsic acut
Astmul bronsic acut consta in manifestarile simptomatice ale bolii:
1. criza simpla de astm: dispnee paroxistica de tip expirator, predominant nocturna, insotita de
tuse si wheezing, precedata de senzatie de constrictie toracica.
2. atacul acut de astm: succesiunea la intervale mici a mai multor crize de astm, fara remisiune completa intre ele, in ciuda unui tratament specific. Netratat sau tratat incorect poate duce la starea de rau astmatic.
3. starea de rau astmatic: situatie dramatica survenita in evolutia astmului bronsic, cu potential letal imediat.
In definirea ei sunt implicate urmatoarele criterii:
- criza prelungita mai mult de 24 ore
- rezistenta la tratamentul uzual
- criza severa, ce pune in pericol viata bolnavului.
Starea de rau astmatic apare de cele mai multe ori pe fondul unui astm sever .Factorul declansator poate fi: o infectie respiratorie, stressul, excesul de simpatomimetice, intreruperea brutala a corticoterapiei, administrarea de medicamente alergizante.
In aproximativ 40% din cazuri, cauza declansatoare ramane necunoscuta.
Mai rar starea de rau astmatic se poate instala extrem de rapid, brutal (in urma unui atac de astM) cu aspect de detresa respiratorie acuta si cu risc vital imediat (minute, orE). Acest tablou se poate vedea in particular in timpul astmului la aspirina.
Criterii de evaluare a gravitatii astmului acut
Aceste criterii au importanta majora in stabilirea conduitei terapeutice de urgenta.
Semnele clinice de gravitate sunt:
- dispnee cu ortopnee si tahipnee >30 /min sau bradipnee <8/min
- dificultatea de a vorbi si a tusi
- tahicardie >120/min
- mobilizarea musculaturii respiratorii accesorii (contractia permanenta a muschiului sternocleidomastoidiaN)
- puls paradoxal (scaderea amplitudinii pulsului in inspir cu >20mmHG)
- alterarea starii de constienta
- cianoza intensa
- silentium respirator (diminuarea sau absenta wheezingului si a sibilanteloR)
- torace blocat in inspir
- respiratie paradoxala cu inversarea cursei diafragmatice.
Criterii paraclinice de gravitate in astmul acut:
- analiza gazelor sangvine:
- hipoxemie < 60 mmHg
- hipercapnee > 45 mmHg
- acidoza metabolica
- ECG- semne de
cord pulmonar acut.
Complicatii acute ale astmului acut
- pusee infectioase acute: rinosinuzite, bronsite, pneumonii
- pneumotorax spontan: complicatie rara, semnalata de o
durere toracica neta, uneori este descoperit radiologic
- emfizem subcutanat si mediastinal: relevat prin crepitatii la palpare la baza gatului si la nivelul toracelui superior.
- complicatii cardiace acute: cord pulmonar acut sau manifestari ECG de ischemie-leziune in general la cei cu boala coronariana preexistenta
- decesul: se poate datora unor greseli terapeutice, stari de rau astmatic tardiv sau incorect tratate.
Mijloace de tratament in astmul bronsic acut
A. AB fara semne de gravitate
1. oxigenoterapie administrare pe masca faciala 2-3l/min
2. Beta2 simpatomimetice ( Salbutamol, Terbutalin, fenoteroL)
- spray cu aerosoli dozati , 2 pufuri la interval de 1 minut, posibil repetat dupa 5 min.
- nebulizare cu B2 simpatomimetic 5 mg.
Daca iese din criza se va supraveghea pentru 30 minute, pentru eventualitatea unei noi crize. Daca evolutia este favorabila, isi va continua tratamentul de fond anterior.
Daca nu iese din criza sau daca a iesit din criza dar a aparut resuta in primele 30 minute, asociem in nebulizare Bromura de ipratropium= Atrovent 0,5 mg, sau administrare de B2 simpatomimetic subcutanat
Daca evolutia este favorabila se supravegheaza pacientul si se introduce corticoterapia orala in doza medie (Prednison 40 mg/zI) timp de 7-10 zile. Isi va relua apoi tratamentul de fond.
Daca nu iese din criza si apar semne de gravitate se trece la pasul urmator.
B. AB cu semne de gravitate
1.oxigenoterapie pe masca faciala 2-3 l/min
2.intubatia orotraheala si ventilatia asistata au urmatoarele indicatii:
- alterarea continua progresiva a starii de constienta sub tratament
- hipercapnie severa progresiva,
- alterarea progresive a valorii gazelor sangvine sub tratament ( hipoxemie+ hipercapnie+ acidoza respiratoriE)
- asocierea colapsului , frecventa respiratorie < 8/min sau > 40/min.
3. administrarea de B2 mimetic +anticolinerigic
- nebulizare cu Bricanyl +/_ Atrovent sau isoproterenol
- administrare de Beta2 mimetice parenteral:
- Terbutalin (BricanyL) 250microg s.c. repetabil , a doua doza dupa 2-4 ore
- Administrare de Ventolin , Brycanyl cu seringa automata 0,03 mg/kg.c./min.
Exceptional: adrenalina 0,1-0,3mg s.c.. Atentie la efectele adverse cardiace redutabile
4. corticosteroizii- utilizarea lor in criza severa de astm trebuie sa tina seama de cateve reguli:
- administrare precoce
- asociere sistematica cu B2 agonisti (corticoizii au efect bronhodilatator indirect prin potentarea activitatii B2 mimeticeloR)
- doze mari initial , cu reducerea ulterioara a dozelor
- cure scurte de tratament
- inlocuirea cu medicatia orala imediat ce e posibil
Administrare:
- hemisuccinat de hidrocortizon 4-6mg/kg.c.i.v. repetabil la 6 ore
4. metilxantinele- miofilinul
Au efect bronhodilatator de intensitate medie, inferior Beta-adrenergicelor. Efectul apare la 10-15 min , este maxim la 45-60 min si dureaza 2-3 ore. Dozele eficiente fiind apropiate de cele toxice, apar frecvent reactii adverse cardiovasculare (aritmiI) si neurologice (convulsii, nervozitate, tremoR)
Doza de incarcare este de 5-6mg./kg.c. si se administreaza lent in 20 min.(1 fiolA).
Ca monoterapie metilxantinle sunt mai putin eficiente decat B2 agonistii, deci nu se folosesc ca terapie de prima intentie.
PNEUMONIILE
Definitie
Pneumonia este o inflamatie nesupurativa a parenchimului pulmonar distal de bronhiolele terminale, caracterizata prin alveolita exudativa cu/fara infiltrat interstitial inflamator.
Diagnostic pozitiv
- semne clinice: febra, tuse cu expectoratie, durere toracica dispnee, semne fizice pulmonare
- semne radiologice: imagine alveolara sau interstitiala localizata sau difuza.
Diagnostic de gravitate
Gravitatea unei pneumonii poate fi estimata de implicarea organelor vitale (respirator, circulator, excretoR) si de analiza bolilor asociate.
Toate
pneumoniile infectioase trebuie considerate potential grave cand apar la un pacient tarat: imunodepresii, alcoolism,
diabet zaharat,
insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie cronica, insuficienta renala cronica, pacient varstnic.
Semne clinice de gravitate
- cianoza si/sau polipnee >30R/min.- semn de insuficienta respiratorie acuta
- piele marmorata, extremitati reci, hipotensiune (scaderea TAs cu mai mult de 40mmHg, TAd<60mmHG), oliguire.; adica stare de soc
- o insuficienta renala acuta functionala poate apare datorita socului si deshidratarii
- confuzie, sau alterarea starii de constienta este intotdeauna un semn de gravitate, indiferent de mecanism. Este necesara
punctie lombara pentru a elimina o meningita, in special in caz de
pneumonie pneumococica.
- pacientii in varsta sunt expusi la deshidratare cu importante semne clinice.
Prezenta unuia sau mai multor semne de gravitate, necesita efectuarea de investigatii paraclinicde: gaze sangvine, uree, creatinina, balanta ionica, bicarbonatul seric.
Semne biologice de gravitate
- hipoxemie- PaO2 <60mmHg
- leuconeutropenie
- valori crescute ale ureei si creatininei (insuficienta renalA)
Indicatii de spitalizare
- incertitudinea diagnostica
- semne clinice de gravitate
- imunodepresii
- sindrom pleural asociat.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor