O durere care inspaimanta pe toata lumea este durerea din regiunea inimii. Si, pe buna dreptate, deoarece in felul acesta debuteaza temutul infarct miocardic, care, se stie, este una din cele mai frecnte cauze ale mortii subite. Dar nu toate durerile din regiunea inimii sau ale osului stern inseamna infarct miocardic. Ele mai pot fi cauzate de unele boli de plamani si pleura (inlisul plamanului), nevralgii intercostale, traumatisme sau angina pectorala. Aceasta ultima boala, cum reiese si din denumirea sa (in 1. latina: angor = durere, suferinta; pec-tus = piept), se manifesta printr-o durere in piept (in regiunea inimii si a sternului), de durata scurta, 3-5 minute si maximum 15-30 de minute.
Atentie! Cand durerea depaseste 30 de minute sau nu cedeaza la nitroglicerina, medicament pe care cei mai multi il poarta cu ei, in permanenta, mai mult ca sigur ca ne aflam in fata unui bolnav cu infarct miocardic acut. in acest caz trebuie chemat in mare graba medicul. Pana la sosirea sa, bolnavul va fi intins la orizontala, oriunde s-ar afla, in repaus absolut. Se poate da bolnavului unul din urmatoarele preparate: infuzie de flori de tei (6 linguri la un litru de apa); infuzie de paducel (o lingurita de flori, frunze si fructe, la cana de apa). Aceste infuzii pot fi folosite si in scopuri prenti.
Pana la sosirea medicului, mainile bolnavului vor fi introduse, timp de 15 secunde, intr-un vas cu apa calda (40A°C), la fiecare 5-l0 minute.
De mentionat ca durerea din angina pectorala poate ceda si
la repaus.
Durerea din angina pectorala se manifesta sub forma unei gheare, presiune in regiunea sternului sau a inimii, cu iradiere in umarul si membrul superior stang, pe marginea sa interna, pana la degetul mic. Traseul durerii din angina pectorala este identic cu cel al meridianului cordului.
Durerile din angina pectorala se datoresc lipsei de oxigen la nilul muschiului inimii. Acest fenomen se observa in special la bolnavii cu ateroscleroza, ale caror vase coronare (cele care iriga inima), ca dealtfel si celelalte, datorita ingrosarii peretilor, si-au micsorat foarte mult calibrul. in felul acesta inima este mai putin irigata. Cu ocazia unui efort mai mare, este necesara o cantitate crescuta de sange, intrucat si nevoile de oxigen ale muschiului cardiac cresc. Durerile anginoase mai pot aparea cu ocazia cresterii bruste a tensiunii arteriale, dupa expuneri la frig sau dupa un mers pe jos, pe distante mari.
Pentru medicul traditionalist durerile anginoase sunt produse de surplusul de energie din meridianul Vase-Sex, care controleaza circulatia sangelui si automatismul inimii. indepartarea acestui exces energetic va ameliora durerile.
Bolnavii care fac crize de angina pectorala pot folosi presopunctura, pe langa nitroglicerina sau alte medicamente cu actiune asemanatoare.
. Un punct usor de reperat este Bariera interna " - VS6 - (. 26), situat la 2 masuri deasupra mijlocului pliului pumnului - dispersie.
Acest punct se foloseste foarte mult in anal-gezia prin acupunctura sau electropunctura.
Un punct nu tocmai la indemana, dar eficace, este Punctul inimii" - V35 - (. 27), situat pe orizontala ce trece printre rtebrele D5-D6, la 1,5 masuri de o parte si de alta a liniei mediane posterioare - dispersie.
Alte indicatii: palpitatii, astm bronsic - dispersie.
|
